Hunedoreanul care face viori din marmura

INEDIT! Hunedoreanul care a construit o vioară perfect funcțională din marmură

Talentul lui  Ferencz Marton pare, privit din afară, vecin cu miracolul. Deveanul poate să facă din marmură tot ce-i trece prin cap, mingi de fotbal sau şeminee, bocanci sau pantofi de sport, sigle de organizații francmasonice sau, de ce nu, delfini ori capete de lei. Ferencz Marton se poate lăuda însă cu o performanţă de-a dreptul stupefiantă. Deveanul a realizat pentru prima dată în lume o vioară din marmură albă de Carrara.

Vioara face parte dintr-o expoziție permanent cu tema îndemânării meșteșugarilor

Şi dacă ar fi doar atât,  ar fi suficient ca să-i admirăm talentul. Dar e mai mult. Instrumentul este perfect funcţional. „Am lucrat un an de zile la ea. Cinci luni în ritm alert. Este goală pe dinăuntru, aşa cum trebuie să fie orice vioară şi are toate funcționalitățile instrumentului clasic. În timp ce progresam cu lucrarea am fost asistat de un specialist în viori care mi-a dat toate informațiile ca instrumentul muzical să iasă perfect”, spune meşterul. La nobleţea marmurei, au fost adăugate inserții din lemn de trandafir care susţin sistemul de corzi. „Vioara a fost prezentată în Germania ca un vârf al talentului meşteşugăresc de către firma maghiară la care lucram în acea perioadă.

O artistă cunoscută din Ungaria a prezentat chiar un concert la instrumentul din marmură, cu toate că acesta e mult mai greu decât o vioară obișnuită”, spune Ferencz Marton. Mult mai greu este un eufemism. Vioara cioplită de hunedorean are 4,1 kilograme, de trei ori mai mult decât omoloaga sa din lemn, iar plăcuţele de marmură din care e alcătuită au doar 4 milimetri grosime.

„Instrumentul face parte din expoziția permanentă a lucrărilor de palmares pe care o are deschisă firma maghiară unde am executat-o”, spune Ferencz Marton.

Cioplituri pentru Casa Poporului

Celebra Casă a Poporului de la București este plină de lucrări în marmură pe care ştanţa M177, a cioplitorului Ferencz Marton, dovedește aportul acestuia. „Am fost cooptat în echipa de cioplitori care au lucrat pentru Casa Poporului. Ani în şir am lucrat frize, ornamente de tot felul în marmură. Nu am fost niciodată acolo,  dar aș fi curios să văd dacă aş recunoaște ceva făcut de mine”, spune Ferencz Marton. Meşterul a dobândit în anii cât a lucrat în Ungaria după 1989  atestatul de cioplitor profesionist în marmură. El are  înregistrat un simbol oficial al mărcii sale profesionale.  „Este practic un blazon care atestă expertiza deplină în realizarea oricăror lucrări în piatră. E păcat că în România nu există aşa ceva. Intenţionez să aduc şi aici acest tip de recunoaştere a calificării cioplitorilor”, explică Ferencz Marton.

Mini interviu

Se plătea bine munca de cioplitor înainte de 1989?

– Am câştigat şi 10.000 de lei pe lună când lucram pentru Casa Poporului. Erau circa patru salarii medii în acele vremuri.

– Cum faceţi ca să nu “ciobiţi” lucrările?

– Sunt profesionist. Ascult cum sună piatra când o lovesc şi ea îmi spune când nu mai pot continua.

– V-aţi gândit să mai faceţi şi alte viori din marmură?

– Ar fi o copie a celei dintâi şi nu ar mai avea aceeaşi valoare. Din câte ştiu aceea e unica în lume.

Adrian SĂLĂGEAN

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *