„Cinci femei”: „V-ar prinde bine în bagajul de vacanţă!”

Articolul a fost vizualizat de 413 ori

Duminică seara, la ora 18,  hunedoreanca Gladiola Cheţe, reprezentanta agenţiei de traduceri „Sagia Conect”, îşi lansează primul său volum de proză scurtă – „Cinci femei”. Cinci poveşti, spuse la răspântii de drumuri şi de vieţi, care ne invită să descoperim cum traducătoarea îşi face debutul ca scriitoare.

MAIN Debut
– Hunedorenii te cunosc ca tradu­că­toare? Când şi cum a început pasiu­nea ta pentru învăţarea limbilor străine?
– De plăcut, mi-au plăcut întot­deauna limbile străine, ca idee de a putea comunica şi de a-l înţelege pe fiecare în limba lui. Ideea de a face un birou de traduceri a îmbinat fericit două dintre dorinţele mele: să fiu independentă şi să fac ce îmi place şi să-mi conduc propria afacere.

– Cât de greu a fost să îţi înfiinţezi propriul birou de traduceri?
– Să înfiinţez biroul de traduceri, în sine, nu a fost greu. Pentru că, aşa cum spuneam, s-a legat de pasiunea mea şi de ceea ce îmi plăcea. Problemele vin din faptul că profesia de translator este una desprinsă din activitatea notarială, care a fost mult mai bine legiferată decât partea de interpretariat şi, atunci, nu există un lobby pe profesie, nişte reguli bine stabilite, clare, apoi este tendinţa ca un traducător să fie desconsiderat şi văzut ca a nu ştiu câta roată la căruţă. La birou, traducem în orice limbă şi din orice limbă, avem 12 traducători interni pe limbile engleză, franceză, italiană, spaniolă, germană, maghiară, cehă, rusă şi colaborări cu foarte mulţi traducători şi case de traducere.
– Ce ar trebui să ştie hunedorenii despre cartea ta, Gladiola?
– Dacă ar avea-o în bagaj când pleacă în concediu, le-ar prinde bine. Este o carte ca un prieten adevărat: plină de sinceră afecţiune, simplă, onestă, autentică.
– Când ar putea să apară şi un al doilea volum?
– Când voi simţi că pot mulţumi cititorii… Oooh, dar să vedem cum este primit primul! Mă gândeam ca următorul să fie haios. Oricum, textele din seria „Din lume adunate şi de un translator date” de pe blog, pe site-ul de traduceri al agenţiei pe care o conduc, sunt amuzante şi s-au bucurat de succes. Poveştile mele se văd pe www.fistic-iu.ro: acolo e şi râs, şi plâns. Poate primesc sugestii de la cititori!
– Ce ai vrea diferit la societatea actuală?
– Mi-aş dori să fie mai relaxată şi mai senină, mai politicoasă. Cum spuneau şi eroinele mele, să ne plângem mai puţin şi să fim proactivi, să încercăm să fim noi mai buni şi să privim cu respect la realizările celorlalţi. Să ne lăsăm inspiraţi, nu copleşiti de invidie. Citeşte “Manifest de rebeliune de sub dominaţia aroganţei şi a şmecheriilor răutăcioase”. Acolo am spus tot!
– Care este cea mai mare împlinire profesională a ta?
– Cred că încă aştept, cred că ur­mătoarea e mai importantă. Totuşi, aş spune că mai mândră sunt de faptul că orice decid să fac sunt percepută ca un profesionist serios.
– Care este cea mai mare împlinire personală a ta?
– Mă consider un om norocos. Am o familie mare, frumoasă, am prieteni deosebiţi, iar proiectul meu personal cel mai ambiţios care este copilul meu…. merge bine.
– Cum reuşeşti să treci peste mo­mentele grele ale vieţii?
– Ştiu că răspunsul pe care îl aşteaptă oricine de la mine, în postura aceasta de scriitor debutant, este “scriu”. Adevărul e că este un cumul de forţe, şi nu ştii să spui care-i mai puternic, sunt un om mai sensibil decât aş vrea şi asta creează multe complicaţii, dar, cum spuneam, sunt norocoasă – mereu am oameni faini în preajmă. Despre ei şi pentru ei îmi place să scriu. Şi da, şi scrisul ajută!
– Cum te vezi peste încă 10 ani?
– Ideal, în viziunea mea, călătorind lumea în lung şi în lat, cunoscând oameni şi culturi diferite, şi scriind despre asta. Călătoriile şi cărţile sunt timp folosit cel mai bine, tocmai pentru că sfidează timpul.