O hunedoreancă, absolventă cu 10 pe linie în Italia, face performanţă la Milano şi ţinteşte un job la Google sau Apple

Articolul a fost vizualizat de 359 ori

Georgiana Faur a terminat liceul în Italia cu nota 10 pe linie, iar acum face performanţă universitară la Milano. Scopul declarat? Un job la Google sau Apple.

Georgiana Faur (1)
Când a ajuns prima oară în Italia, regiunea Lombardiei, recunoaşte că îi tremura inima ca unui şoricel în faţa pisicii: cum o să se descurce la şcoală, ce-o să facă?…
A avut, însă, alături profesori şi colegi minunaţi, care-au ajutat-o ori de câte ori nu înţelegea un cuvânt şi, în numai o lună, deveanca, pe atunci în vârstă de 10 ani, a fost în stare să scrie prima ei compunere: „Sigur că nu era  chiar perfectă: mai erau ceva greşeli de ortografie, dar, în principiu, oricine putea să înţeleagă ce am scris eu acolo.” De aici şi până la a le arăta italienilor ce poate mintea sclipitoare a unei românce, n-a mai fost decât un pas: la scurt timp, s-a impus drept una dintre cele mai bune eleve din clasă, dar şi din şcoală.

„Nota 10 în Italia, e un fel de 10 în gimnastică!”

La liceu a studiat ştiinţe socio-umane şi economie: asta a însemnat materii precum drept, economie, sociologie, psihologie, antropologie, dar şi fizică şi matematică, plus franceză şi engleză. Spune că, în Italia, Bacalaureatul e complet diferit faţă de cel din România: sunt mai multe examene, în variantă scrisă şi orală, iar o comisie alcătuită din profesori ai şcolii, dar şi externi, îţi va pune, întotdeauna, câteva întrebări. Asta înseamnă să înveţi cam tot ce se poate la patru materii, pentru că întrebările pot fi din oricare dintre cele patru domenii.” Aşa de bună a fost Georgiana, nu doar pe parcursul celor nouă ani de şcoală în Italia (patru de gimnaziu şi cinci de liceu), încât a terminat cu nota 10! „Ca să înţelegeţi dumneavoastră cam ce înseamnă asta, zece la noi, în Italia, e un fel de zece în gimnastică. Aşa ca Nadia”, completează, mândru de nepoata lui, unchiul Roberto, cel care o arată cu mândrie hunedorenilor, deşi fata e – de fapt – nepoata sa doar prin alianţă.

Georgiana Faur (2)
Informatică pentru comunicaţii digitale

Astă toamnă a susţinut un examen de admitere la facultate: a ales să studieze tot în Italia, pentru că sistemul de aici e, după părerea Georgianei, „perfect”, mult mai relaxat decât cel din România şi îi oferă tot ce are ea nevoie. Ce a a ales de această dată? Informatică pentru comunicaţii digitale. „Eu nu prea sunt mulţumit, sare Roberto. Aş fi vrut să facă ceva ştiinţe umaniste, cercetare, adică. Păi, cu mintea ei, ar putea ajunge în rândul geniilor!”, adaugă, convins de valoarea devencei, italianul, care a studiat, el însuşi, dreptul în tinereţe. De altfel, chiar el e cel căruia i-a venit ideea de a o face cunoscută pe Georgiana: „Într-o mare de negativism, să spunem: uite un român care e exemplu, model! Un român care a ajuns la succes în Italia! Pentru că notele în Peninsulă se învârt pe la 7-8. Zece este ceva cu adevărat de excepţie!” Asta mai ales că hunedoreanca noastră provine dintr-o familie obişnuită: chiar şi acum părinţii ei muncesc: mama în domeniul curăţeniei, iar tata în construcţii.

1.000 de euro: bursă de performanţă!

Pentru rezultatele ei: numai note maxime şi la cursuri, şi la Bacalaureat, chiar administraţia locală din Monza i-a recunoscut Georgianei, oficial, meritele deosebite! Hunedoreanca a primit o diplomă, dar şi o bursă anuală de 1.000 de euro, care o va ajuta pe parcursul primului an de studii universitare. Informatică a făcut doar cursuri de bază în liceu. Însă, cu curaj, s-a apucat să studieze şi, până acum, are, la fel ca în liceu, tot nota 10: „Este destul de greu, pentru că sunt materii pe care nu le studiasem înainte. Dar mă descurc destul de bine, până acum: am reuşit să iau primele examene din sesiunea de iarnă. Notele, în Italia, merg de la 0, la 30. La primul examen am reuşit să iau 30 şi am dat alte două examene, dar lucrările încă nu au fost corectate. Profesorii sunt, în general, persoane cu un comportament foarte… profesional. Dacă avem o cerere sau o problemă, încearcă să ne ajute în orice situaţie, însă, oricum, cer un anumit nivel de studiu de la noi!” Georgianei nu-i este teamă. E convinsă că se va descurca de minune cu limbajele de programare, pentru că se pricepe destul de bine la matematică. În plus, ea nu face orice fel de programare software, ci informatică pentru comunicaţii digitale. Asta înseamnă că, după ce va termina facultatea, Georgiana va fi specialist în crearea de softuri capabile să vândă cât mai bine produse sau servicii, ori să facă promovare pentru acestea.

„Vreau să lucrez pentru Google sau Apple!”

„Sunt foarte fericită de alegerea pe care am făcut-o. E un mediu foarte frumos, foarte creativ, atât din punct de vedere şcolar, cât şi personal. Îmi place mult să fac programe, ceea ce nu mă aşteptam, pentru că era ceva cu totul nou pentru mine. E drept, la început mi-a fost mai greu cu organizarea şi să înţeleg ce doreau profesorii de la noi. Însă acum încep să prind ritmul cu lecţiile. O să mă străduiesc cât mai mult să mă apropii, cel puţin, de performanţele din liceu. Mai ales pentru că lucrurile învăţate în facultate sunt cele pe care le voi aplica zi de zi în profesia mea viitoare. Pentru moment, lucrurile merg bine. Sper să îmi pot menţine performanţele. Visul meu este să ajung să lucrez pentru o companie mare cum e Google sau Apple, ori să lucrez în domeniul editării digitale”,  adaugă tânăra, în pline emoţii ale primei sesiuni de axemene.

Georgiana Faur (3)
Deva, comparabilă cu oricare alt oraş din Italia

Cât priveşte România, deveanca a venit aproape în fiecare an la Hunedoara şi, spune ea, a constatat cu bucurie că reşedinţa judeţului s-a schimbat constant în bine: „În fiecare an descopeream altceva făcut. Pot spune, fără să-mi fie teamă că greşesc, că Deva poate fi comparată acum cu oricare alt oraş de aceeaşi mărime cu el din centrul sau vestul Europei.” Şi totuşi… se gândeşte să se întoarcă vreodată acasă, în România?… Mai întâi să termine facultatea în Italia, iar apoi, dacă va găsi un post bine plătit şi care să-i aducă împlinirea profesională, da, s-ar întoarce, de ce nu?! Ce o bucură pe Georgiana, în afară de performanţele şcolare, universitare şi ieşirile cu prietenii? Sora ei, Anna, care a venit pe lume când tânăra era deja adolescentă: „Trebuie să recunosc că a fost un pic cam dificil la început, pentru că eu am fost copil singur la părinţi vreme de 12 ani, dar acum o iubesc foarte mult!”