Ai grijă de el! Patrimoniul naţional e şi al tău

Articolul a fost vizualizat de 274 ori

MARE
În cadrul proiectului „Cunoaşte şi pro­tejează patrimoniul cultural na­ţional”, elevii de gimnaziu şi de la liceu sunt învăţaţi ce sunt obiectele valoroase şi cum să împiedice înstrăinarea sau distrugerea lor. Datele statistice ale Poliţiei Române arată că, în ultimii ani, au fost recuperate bunuri culturale mo­bile, în marea lor majoritate monede antice și medievale, în valoare de peste 1.300.000 de euro. Statul a cheltuit sume însemnate cu recuperarea obiec­telor braconate din judeţul Hunedoara: în 2007, două brăţări dacice au costat 140 de mii de euro, iar pentru cea identificată în Statele Unite ale Ame­ricii, statul a plătit 60 de mii de dolari. „Tinerii pot interveni în aceste schim­buri ilegale dacă sunt corect informaţi, fie că sunt martori la o descoperire, fie că pot împiedica înstrăinarea lor din gospodărie”, explică Andrea Fieraru, subcomisar de poliţie, sociolog în cadrul Compartimentului de Prevenire a Criminalităţii din IPJ Hunedoara. „Cunoaşte şi protejează patrimoniul cultural naţional” este un proiect de­marat la nivel naţional de IGPR, în parteneriat cu Fundaţia Collegium XXI, un proiect care vizează educarea tinerei generaţii cu privire la im­portanţa conservării şi protejării patri­moniului cultural naţional: „Am obser­vat că, în această vreme, tinerii insistă mai puţin pe cunoaşterea acestor su­biecte, pe păstrarea tradiţiilor şi obi­ceiurilor, a obiectelor de la bunici şi străbunici pe care le mai au în case: lăzi de zestre, bundiţe, care de lemn, cos­tume tradiţionale, vase vechi, icoane şi farfurii pictate, lucruri puţin cunoscute cu care bunicii îşi duceau viaţa de zi cu zi. Sunt obiecte vechi care ţin de iden­titatea noastră ca români. Patrimoniul cultural naţional este tocmai moş­te­ni­rea pe care noi o primim de la înaintaşii noştri, pe care suntem obligaţi să o păstrăm şi să o transmitem mai depar­te”, le „predă” copiilor subcomisar de poliţie Andrea Fieraru, sociolog în cadrul Compartimentului de Prevenire a Criminalităţii din IPJ Hunedoara.

bratari 1
Icoanele, „vedete” pe piaţa neagră
„Tot mai întâlnite sunt furturile la comandă şi elevilor li se explică rolul nefast al reţelelor care operează în acest domeniu, cum şi unde se vând piesele, cum sunt întocmite documente false pentru a putea fi introduse apoi în casele de licitaţii pe nişte sume fabuloase, ca obiecte venite din cu totul alte locuri. Cei din departament nu se confruntă doar cu furtul de icoane vechi din lăcaşe de cult, cele pe lemn sau pe sticlă realizate cu foiţă de aur sau piese de muzeu. Poliţiştii se confruntă şi cu profanarea, devalizarea sau distrugeri de monumente, când, de exemplu, în bisericile vechi se scrie cu graffiti. Multe apar din joacă sau din lipsă de educaţie, exact ceea ce vrem noi să combatem”, arată sociologul. Un alt dosar la care au lucrat poliţiştii hunedoreni se referă la furtul a 114 de icoane vechi, dintre care 82 au fost recuperate, bunuri luate din biserici monument istoric de pe raza județelor Hunedoara, Mureș și Vâlcea. Vinovaţii au primit pedepse cuprinse între 5 și 8 ani, pentru infracțiuni de furt calificat, complicitate la furt calificat în formă continuată și distrugere. „Pe piaţa neagră, cele mai căutate obiecte sunt icoanele, piese din care şi noi am găsit şi recuperat foarte multe, dar am găsit  şi obiecte aparţinând unor biserici din Italia, descoperite la noi. Pe lângă obiectele de cult, foarte căutate sunt monedele găsite în siturile arheologice. Intrumentarea unor dosare penale care vizează patrimoniul durează foarte mult timp şi presupune întotdeauna colaborarea cu autorităţile şi oamenii legii din alte state”, li se spune elevilor care află că, de multe ori, se merge pe fir înapoi: de la o descoperire făcută la o casă de licitaţii, la reţea, până la persoana care a sustras efectiv bunul respectiv. „Se lucrează foarte mult cu expertize care pot face legătura între obiect şi zona de provenienţă. Sunt piese traficate care mai păstrează urme de sol sau oxizi pe baza cărora poţi determina locul de unde vin. Este cazul brăţărilor, la care urmele de pe piese au făcut legătura cu zona cetăţilor dacice”, spune Andrea Fieraru.

MINOLTA DIGITAL CAMERA
Recompensă din partea statului
Foarte multe întrebări ale elevilor vizează găsirea accidentală de obiecte: „Lumea trebuie să ştie că atunci când dai peste piese, chiar când sapi grădina şi dai peste cioburi, ele trebuie predate autorităţilor pentru a fi expertizate, după care vor fi puse în valoare într-un muzeu. În acest caz se primeşte şi o despăgubire, o sumă care reprezintă 30% din cifra la care sunt evaluate, ceea ce nu e puţin în cazul bunurilor de patrimoniu”, le explică Andreea elevilor. Efectele acestui proiect pot fi imediate, dar iniţiatorii s-au gândit la cele de lungă durată: „Noi vorbim de clase de liceu şi de gimnaziu, pentru cei care vor deveni adulţi şi pentru a-i preveni să nu devină o verigă din acest lanţ infracţional, în primul rând. Nu se ştie niciodată când cineva te poate ademeni să iei parte la un jaf de patrimoniu, ei trebuie să ştie despre ce este vorba şi atunci vor şti şi să se ferească. Într-un fel suntem datori să-i învăţăm pe copii că au o moştenire bogată aici, în judeţ, pe care trebuie să o transmită la rândul lor generaţiilor ce vin după ei”, crede subcomisarul.
Protecție pentru patrimoniul din gospodăria bunicilor
Campania vizează şi elemente ale gospodăriei ţărăneşti, care de multe ori sunt date pe sume de nimic unor per­soane care le valorifică pe bani buni. „În plus, ne adresăm şi cadrelor di­dactice, dar şi părinţilor cu care facem şedinţe. Le vorbim adulţilor cât de important este să conserve astfel de bunuri, dacă le au acasă, ori pot să le do­neze muzeelor. În gospodăriile bătrâ­neşti, se pot găsi vase de ceramică tradi­ţionale, obiecte folosite în agricultură, precum juguri pentru vite, care de boi, războaie de ţesut, obiecte vesti­mentare, precum costumele populare, ţesături, covoare şi chiar documente sau fotografii vechi. Judeţul Hunedoara este chiar foarte bogat din punctul de vedere al patrimoniului şi ar fi bine ca şi alte instituţii să se implice în această acţiune de educare. Lipsa de informaţie în rândul oamenilor duce la dis­tru­ge­rea şi pierderea lor”, spune scms. An­drea Fieraru.
Hunedoara, singurul județ cu struc­tură specializată pe patrimoniu
2478 de elevi din tot judeţul sunt implicaţi în această campanie care a demarat în 28 februarie şi va continua până în 9 iunie. Până acum elevi de liceu din Hunedoara, Petrila, Petroşani, Lupeni şi Brad au trecut prin compo­nenta teoretică, dar şi cea practică ce se desfăşoară în muzeele din judeţul Hunedoara. În lunile mai şi iunie va ve­ni rândul elevilor de gimnaziu să asiste la ore de protecţie a patrimoniului. Oa­menii legii vor ca tinerii să con­ştien­tizeze prejudiciile grave pe care le produce traficul ilicit de bunuri cul­turale mobile. Acesta este pe locul IV ca infracţiuni, după traficul de fiinţe umane, de droguri şi cel de arme. „Statul depune un efort foarte mare pentru a recupera aceste bunuri de care sunt interesate şi reţelele de crimi­nalitate organizată, reţele care au un sistem foarte dezvoltat de plasare a bunurilor, de la descoperire şi până la casele de licitaţii sau colecţionarii din străinătate. Sunt vehiculate sume foarte mari, iar piesele devin chiar obiecte de schimb în susţinerea celorlalte genuri de trafic”, explică subcomisarul. Ele­vilor li se vorbeşte despre cazurile re­zolvate de oamenii legii, precum ce­lebrul dosar al brățărilor dacice, în care au fost trimise în judecată 11 persoane și condamnate la pedepse cuprinse între 7 și 12 ani de închisoare, pentru infracțiuni de furt calificat de bunuri de patrimoniu din situri arheologice. Şi cum Hunedoara este singurul judeţ care are o structură specială pentru combaterea furturilor de patrimoniu, tocmai aceşti ofiţeri ajung în faţa ti­nerilor, spune scms. Andrea Fieraru: „Informaţia avizată o aduc colegii noştri de la investigaţii criminale, este o şansă unică de a discuta faţă în faţă cu poliţiştii din acest serviciu. Dezbaterile sunt foarte interesante şi elevii pun o mulţime de întrebări, pentru că ofiţerii le povestesc atât despre monumente, cât şi despre piese de patrimoniu mobil care ţin inclusiv de moştenirea etnografică.” Toţii copiii incluși în această campanie primesc o diplomă nominală şi o bră­ţară tricoloră, un cadou oferit de Fun­daţia Collegium XXI.