Muntele furat. Domeniul Kendeffy stă în judecata de la Viena

Articolul a fost vizualizat de 252 ori

MARE Foto 2

 

Retrocedarea Domeniului Kendeffy (în jur de 11.000 de hectare de teren în masivul Retezat) s-a produs la data 6 decembrie 2006 printr-un înscris controversat eliberat de Prefectura Hunedoara şi contestat în instanţă de Academia Română. Procesul se află pe rolul instanţei de fond din 18 decembrie 2009. Magistratul Judecătoriei Haţeg a acordat, miercuri, 12 aprilie 2017, un nou termen, pentru a se pronunţa cu privire la clarificarea detaliilor de identitate a moştenitoarei Maria Kendeffy prin comisia rogatorie de la Viena. Afacerea este şi în atenţia procurorilor DNA pentru suspiciuni rezonabile de fals şi uz de fals, precum şi cu privire la atribuirea necuvenită de subvenţii prin APIA.


 

Procesul este înregistrat ca litigiu de fond funciar, dar pe parcursul celor şapte ani de judecată au apărut in­formaţii şi documente care schimbă fundamental datele problemei, în sensul că există înscrisuri care conduc la desfiinţarea titlului de proprietate dobândit de Maria Kendeffy şi Elisabeth Pongracz.

Ce cuprinde Domeniul Kendeffy

Moştenitorii familiei Kendeffy au depus cereri de retrocedare la pri­măriile din Petrila, Pui, Sarmizegetusa, Sântămăria Orlea şi Râu de Mori, dar dregătorii Prefecturii au decis – caz unic în judeţul Hunedoara – să sară peste comisiile locale şi să execute documentele de reconstituire a drep­tului de proprietate prin comisia judeţeană. Colectivul de lucru al Comisiei Judeţene pentru stabilirea drepturilor de proprietate a hotărât că austriecele pot fi împroprietărite cu 7.135,58 hectare pădure (la Petrila – 796,16 ha, la Pui – 310, 52 şi la Râu de Mori – 6.029,90 ha). Celor două aus­triece li s-au mai dat 118,40 hectare teren agricol, 1.288,21 hectare teren neproductiv, 2.241,73 hectare stâncărie şi 150 de hectare de păşune alpină. Comisia a emis Hotărârea nr. 202/2006, pe baza căreia a fost emis titlul de proprietate.

Despăgubiri de 856.211 coroane -aur

Cazul retrocedării pădurilor din Retezat face obiectul raportului de audit al Curţii de Conturi publicat în 2013. „Domeniul Retezat a aparţinut fraţilor Ludovic şi Gabriel Kendeffy. Primul a părăsit ţara şi a fost despăgubit în procesul optanţilor cu suma de 856.211 coroane – aur drept despă­gubiri şi 14.844 coroane aur daune pentru dezorganizarea exploataţiei, con­form Deciziei TRIBUNALULUI ARBITRAL de la Paris. Gabriel Ken­deffy, rămas în ţară, a respins ofertele de ieşire din indiviziune, declan­şându-se un lung proces judiciar care nu s-a finalizat până în anul 1949. La fel a procedat şi în cazul demersurilor de expropriere începute în baza Legii nr. 213/1930 a monumentelor istorice care interzicea ca arii protejate de peste 10 ha să se afle în proprietate par­ticulară dar, de această dată, în cazul exproprierii propriei jumătăţi indivize. Tehnica a funcţionat perfect şi anul 1949 vine fără a se ajunge la o hotărâre definitivă şi irevocabilă cu privire la cuantumul despăgubirii. Domeniul KENDEFFY a intrat în anul 1949 în proprietatea ACADEMIEI ROMÂNE, fiind cea mai veche rezervaţie ştiinţifică din România. Reconstituirea este ilegală, deoarece cetăţenii străini nu pot so­licita reconstituirea dreptului de proprietate şi, mai mult decât atât, pentru jumătate din domeniu se plătiseră despăgubiri”, scrie în raportul Curţii de conturi.

Acte de cetăţenie în falsFoto 1

După apariţia raportului, Instituţia Prefectului Hunedoara admite că retro­cedarea s-a făcut în condiţii dubioase. „Într-adevăr, există suspiciuni de fraudă în cazul retrocedărilor din Masivul Retezat. Noi am declanşat verificări asupra felului în care au fost emise titlurile de proprietate, iar Ministerul Finanţelor intervine ca parte în procesul intentat de Academia Ro­mână, ca reprezentant al intereselor statului român. Mi se pare profund incorect felul în care a fost protejată proprietatea statului de către func­ţio­narii publici”, declara Vasilică Potecă, subprefectul judeţului Hunedoara de la acea vreme.
Suspiciunile erau legate de ce­tăţeniile române ale celor două austriece. Maria Kendeffy pretindea că ar fi obţinut cetăţenia română, la cerere, cu câteva luni înainte de a fi îm­proprietărită de Comisia Judeţeană şi a depus în acest sens un înscris (nr. 4312 din 20 decembrie 2005) emis de Am­basada României de la Viena. Pe par­cursul anului 2016, Direcţia Generală de Paşapoarte a emis un act prin care arată că pretinsele moş­tenitoare din Austria au obţinut cetăţenia română în 2009, la trei ani după ce intraseră în posesia celor 11.000 de hectare de teren din Retezat. Conform legilor în vigoare la data emiterii titlului de proprietate, cetăţenii străini nu aveau dreptul la retrocedări de teren.

Identitatea dubioasă a Mariei Kendeffypag 14 de inlocuit

Actele de la Registrul Comerţului pun sub semnul întrebării identitatea Mariei Kendeffy, o identitate complet diferită de a Mariei Kendeffy care a revendicat muntele. Din dosarul retrocedării reiese că Maria a fost nora lui Gabor Kendeffy, cel care deţinuse Domeniul. Maria Gerliczy, după numele ei de fată, s-a născut la Budapesta în data de 25 iunie 1920 şi s-a căsătorit cu Nikolaus Kendeffy (presupus fiu moştenitor al lui Gabor) în 1939, la Oradea. După ce au primit muntele, „moştenitoarele” au înfiinţat o firmă, SC Rotunda SRL, în care a fost introdus Domeniul Kendeffy ca aport de capital social în natură, evaluat la 77.749.000 lei (peste 15 milioane de euro). Jumătate din părţile sociale ale firmei Rotunda SRL aparţin Mariei Kendeffy, dar patroana are cu totul alte date de identitate comparativ cu moştenitoarea. În Registrul Comerţului, Maria Kendeffy este cetăţean belgian (în actele de retrocedare e austriacă) şi s-a născut la Budapesta în 24 decembrie 1934 (în dosarul de moştenitor – 25 iunie 1920). În aprilie 2016, Judecătoria Haţeg a încuviinţat comisia rogatorie de la Viena. Rezultatul Comisiei Rogatorii cu Judecătoria Oberster Gerichtshof (Osterreich) din Viena nu lămureşte pe deplin aspectele semnalate, astfel că avocatul Academiei a cerut completarea informaţiilor prin comisia rogatorie. Următorul termen de judecată este la data de 17 mai 2017.

Dosar la DNA

În mod cu totul nejustificat şi inexplicabil, pretinsele moştenitoare Kendeffy au pus mâna pe de cinci ori mai multă păşune, faţă de cât obţi­nuseră de la Comisia Judeţeană de Reconstituire a Dreptului de Pro­prietate. În decembrie 2014, Prefectura Hunedoara confirmă faptul că austriecele nici nu au revendicat şi nici nu au primit păşunile respective. Cu toate acestea, moştenitorii Domeniului Kendeffy le au în proprietate şi câştigă sume fabuloase (prin APIA Hu­nedoara) de pe urma păşunilor ob­ţinute ilegal, iar speţa este în atenţia DNA.