Hunedoara, bogată printre judeţele sărace şi săracă printre cele bogate

Articolul a fost vizualizat de 272 ori

businessman hand pushing a business graph on a touch screen inte

Una dintre problemele cu care se confruntă România este gradul de dezvoltare inegal între diferitele regiuni, respectiv, judeţe ale ţării. Doi din parametrii care pot măsura diferenţa economică dintre judeţele bogate şi cele sărace sunt gradul de economisire şi cel de îndatorare al cetăţenilor/ companiilor active din fiecare judeţ. O analiză recentă cu date furnizate de BNR şi Institutul Naţional de Statistică (INS) ne arată situaţia reală a judeţului Hunedoara în competiţia economică naţională pe judeţe.

 
Cât se îndatorează şi cât economisesc hunedorenii
Potrivit datelor, aferent anului trecut, creditele totale angajate de hunedoreni fac ca fiecăruia dintre locuitorii activi ai judeţului să-i revină o datorie de 7.770 de lei (media naţională: 13.000 lei). De cealaltă parte a balanţei, economiile totale din depozitele bancare ale hunedorenilor echivalează cu suma de 8622 de lei (12.400 lei – media naţională) pentru fiecare hunedorean.
Trecând la companii, fiecărei firme hunedorene i-ar reveni un credit de 43.800 de lei (130.000 lei – media naţională), în timp ce la capitolul economisiri (bani în bănci) cota pe firmă este de 37.700 de lei (117.000 lei – media naţională).

 
Creditare mare, dezvoltare mare
Potrivit datelor comparate BNR, INS şi Registrul Comerţului, judeţele în care populaţia şi firmele economisesc mai mult au angajate şi cele mai mari credite raportate la numărul persoanelor active, respectiv la persoanele juridice active. Capacitatea de îndatorare şi, implicit, de dezvoltare este de patru ori mai mare în judeţele bogate faţă de cele sărace. Prin urmare, date fiind cifrele Hunedoarei, judeţul nostru marchează exact graniţa de la care în jos începe sărăcia în România.

 
Cine sunt bogaţii României pe judeţe
Numai şase judeţe plus Bucureştiul (inclusiv Ilfovul) reuşesc să depăşească media creditului raportat pe o persoană fizică activă din România, de peste 13.000 de lei: Cluj, Timiş, Constanţa, Iaşi, Braşov şi Sibiu.
Lăsând deoparte Capitala, care deţine supremaţia (31.000 lei – ­creditare, 28.000 lei – economii), aşa cum era de aşteptat, la aproape toate mediile îndatorării şi economisirii, cea mai mare medie judeţeană a creditului pe o persoană fizică activă, de 17.665 lei, înregistrată în Cluj, este de 3,9 ori superioară celui mai sărac judeţ din acest punct de vedere, Teleormanul.
Bunăstarea care susţine capa­citatea de îndatorare, măsurată cu valoarea medie a depozitului bancar al unei persoane fizice active, arată o disproporţie similară.
Cel mai mare depozit bancar mediu (exclusiv Bucureştiul), de 16.303 lei, aparţine tot judeţului Cluj şi este de 3,6 ori mai mare decât media judeţului Giurgiu, ultimul clasat.
Peste media ţării de 12.327 lei la economisire mai sunt judeţele Con­stan­ţa, Braşov, Satu Mare şi Sibiu.

 
Paradoxul Hunedoara
Poziţia judeţului Hunedoara în această statistică este bizară. Cei aproape 9000 de lei reprezentând   economiile populaţiei contrastează puternic cu gradul de creditare al companiilor din judeţ care, la nivel naţional, se situează pe antepenultimul loc, mai mici fiind doar creditările firmelor din judeţele Giurgiu şi Caraş-Severin. Interpretarea acestor date duce la concluzia logică prin care realizăm că gradul mai înalt de economisire în judeţ vine mai mult din aportul pensiilor mari pe care hunedorenii le primesc ca urmare a activităţii avute în minerit şi siderurgie, sectoare cu condiţii grele de muncă. Creditarea foarte mică a firmelor hunedorene exemplifică totodată ritmul redus de avânt economic al judeţului. Aceste două tendinţe, coroborate, ne arată că, în lipsa unui motor de dezvoltare economic relevant, standardul de viaţă în judeţul Hunedoara depinde într-o măsură tot mai mare de nivelul veniturilor hunedorenilor retraşi din activitate.