exclusiv replica – Deva Gold dă României 435 de hectare de pădure

Articolul a fost vizualizat de 171 ori

PENTRU INFORMAREA CORECTĂ A OPINIEI PUBLICE


Cum se ascunde adevărul, prin omisiune

deva gold 1

Campania, deja dovedit dezlânată, fără argumente, dar cu multe necazuri pentru investitori, împotriva proiectului de dezvoltare a unei exploatări miniere în zona Certej – exploatare care înseamnă bani pentru România, locuri de muncă şi o comunitate locală salvată -, devine deja ruşinoasă. În dorinţa de a boicota proiectul, adversarii acestuia folosesc minciuna ca armă finală. Pe scurt, inclusiv la nivel parlamentar, din păcate, proiectului minier i se pune în spate o defrişare masivă a pădurilor din zonă. Ceea ce omit, cu bună ştiinţă, „activiştii” este faptul că viitoarea exploatare minieră de la Certej nu ia, ci dă României o bogăţie silvică importantă.

 

Ca să lămurim lucrurile, am cerut informaţii detaliate de la conducerea Deva Gold SA, compania care ges­tio­nează proiectul minier de la Certej. Aşa cum ar fi trebuit să facă şi cei care atacă acest proiect.
Pentru limpezirea chestiunilor de legalitate, trebuie spus că Deva Gold a demarat proiectul minier „Exploatarea minereurilor auro-argintifere în peri­metrul Certej, judeţul Hunedoara” urmând procedurile de avizare con­form legilor în vigoare, obţinând, în final, Acordul de Mediu.
Proiectul minier, pentru cei care nu ştiau, se va dezvolta pe un PUZ aprobat de aproximativ 450 de ha de teren, din care zona industrială reprezintă 300 ha, iar zona de protecţie perimetrală 156 ha. Or, din cele 300 de hectare ale zo­nei industriale, cam 187 ha sunt aco­perite de pădure.
Conform surselor oficiale, pentru implementarea proiectului, Deva Gold are nevoie de scoaterea din Fondul Forestier Naţional (FFN îi vom spune, în continuare, pentru uşurinţă, n.n.) a unei suprafeţe împădurite de 165,11 ha, restul de 22 ha de pădure rămânând neatinse, ca zone verzi între obiectivele industriale.
O să vedem, mai departe, că, prin aplicarea măsurilor de reducere a impactului şi condiţiilor de protecţie a factorilor de mediu precizate în Acor­dul de mediu, impactul defrişărilor celor 165,11 ha este nesemnificativ.
Mai trebuie spus un lucru extrem de important: cele 165,11 ha de pădure nu se vor defrişa toate într-un singur an. Astfel, în etapa de investiţii, se defri­şează 45,31 ha, iar în etapa de operare 119,8 ha, etapă care se întinde pe (nota bene!) 11 ani, perioadă în care defri­şările se fac etapizat, pe ani şi faze de execuţie, conform programului ac­ceptat în Acordul de Mediu.
Aşa cum reiese din documentaţia prezentată de companie, scoaterea din Fondul Forestier Naţional a terenurilor împădurite se va face în conformitate cu prevederile Legii 46, respectiv a Codului Silvic în vigoare. Conform acestui Cod Silvic, la art. 41, al. 2, scoa­terea din FFN a suprafeţelor împă­durite se face doar cu condiţia compen­sării acestora, fără reducerea suprafeţei fondului forestier şi cu plata anticipată a obligaţiilor băneşti.
Să ne oprim o clipă aici. Aşadar, Deva Gold SA nu numai că este obligată să facă toţi paşii în litera legii, dar bagă şi mâna adânc în buzunar pentru a se pune în acord cu ea.
Astfel, pentru cele 165,11 ha de pădure propuse pentru defrişare, Deva Gold SA va împăduri, conform cal­culelor efectuate de instituţiile silvice, cam 600 ha de teren, ceea ce reprezintă o suprafaţă de aproximativ 3,6 ori mai mare decât suprafaţa defrişată. Adică pune pădure de vreo patru ori cât taie.
Conform calculelor silvice, Deva Gold va cheltui pentru scoaterea din FFN a unui ha de pădure cam 290.000 lei (65.000 euro), ceea ce va conduce la o cheltuială totală de cca 47.800.000 lei (10,64 milioane euro), sumă plătită, atenţie!, în avans.
Întreaga sumă, calculată pentru cele 165,11 ha pădure, va fi depusă anticipat în contul Ministerului Apelor şi Pădurilor şi în contul Ocolului Silvic, chiar înainte de primirea Avizului de scoatere din FFN, asta în condiţiile în care pădurea va fi defrişată etapizat, conform programului menţionat în Acordul de Mediu.
Până la urmă, suprafaţa de pădure propusă pentru scoatere din FFN reprezintă cca 5% din suprafaţa de pădure a comunei Certeju de Sus şi 0,04% din suprafaţa pădurilor din judeţul Hunedoara.
Peste toate cele dinainte, cele 600 ha de terenuri noi împădurite de Deva Gold SA vor fi întreţinute 7-8 ani, până la atingerea stării de masiv, adică a stadiului de maturitate pentru pădure, iar după încheierea proiectului minier, întreaga suprafaţă de pădure va fi donată comunităţilor locale.
„Poate că ar mai trebui menţionat şi faptul, deloc neglijabil, că, pe lângă obligaţiile băneşti prevăzute în Codul Silvic, Deva Gold va achita anticipat, în contul Ministerului Mediului, sub formă de garanţie de mediu, contra­valoarea integrală a lucrărilor de în­chidere şi refacere a mediului pentru suprafeţele de teren ocupate de obiec­tivele industriale aferente proiectului minier, contravaloare care se ridică, în acest caz, la o sumă totală de peste 13 milioane de euro. Una peste alta, ca să înţeleagă bine toată lumea şi să închi­dem acest cerc al minciunilor, suprafaţa actuală a Fondului Forestier Naţional va creşte cu 435 ha, din aritmetica simplă a 165 ha defrişate, la 600 de ha împădurite. Ca să nu mai vorbim de faptul că, la finalul proiectului, toate terenurile afectate de activitatea minie­ră vor fi redate în circuitul silvic sau agricol, după caz, şi donate comuni­tăţilor locale”, ne-a declarat Nicolae Stan­ca, managerul Deva Gold SA.