Bolnavul sistem de sănătate. Medicii de familie, după revolta din ianuarie

Mi-am început ziua cu gândul la problema medicilor de familie. A trecut exact o lună de la criza contractelor cu Casele Județene de Asigurări de Sănătate și nimeni nu a mai spus nimic. Intru pe site-ul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate  și văd un anunț prin care românii nu mai trebuie să meargă la medicul de familie pentru a primi bilet de trimitere către medicul specialist. Pacienții se pot prezenta direct la medicul specialist pentru consultație și tratament fără acel bilet de trimitere. Situația se referă la anumite boli (găsiți lista la final). De asemenea aflu și faptul că medicul specialist înștiințează medicul de familie prin scrisoare medicală dacă au intervenit schimbări în evoluția bolii și în schema de tratament a pacientului. Constat cu satisfacție că după revolta din ianuarie  medicii de familie au fost scutiții de o particică din birocrația care îi sufocă. Ce să vezi? În urma discuției cu doamna doctor Silvia Novac, președinte al Patronatului Medicilor de Familie, filiala Hunedoara, aflu că anexa 13 din contractul cadru exista de mai mulți ani, dar că nimeni nu o respecta și acum, cu tensiunile create, ministerul a scos-o în față. În rest nu s-a schimbat nimic. Ba da, s-a schimbat între timp ministrul și iată în noua situație, speranța medicilor de familie. Problema cu nerespectarea anexei 13 din contractul încheiat cu Casele Județene de Asigurări de Sănătate seamănă cu decizia de a nu mai fi nevoiți să punem ștampilă, dar dacă nu o folosești te trezești cu documentul respins.

Efectele grevei din ianuarie

Se pare că ceva, ceva se mișcă, după cum declară doctorul Crișan Grigore, președintele Colegiului Județean al Medicilor.  Foarte vocal în perioada evenimentelor din ianuarie 2018, când medicii de familie au protestat cerând rezolvarea mai multor inadvertențe din sistemul lor, este acum în așteptare.

Remember ianuarie 2018

Să ne amintim care au fost revendicările medicilor de familie: – debirocratizarea sistemului – creșterea procentului alocat asistenței medicale primare de la 5,8% preconizat pe 2018, la 10% din FNUASS – asumarea responsabilitații CNAS pentru funcționarea defectuoasă a sistemulul informatic, care chinuie medici și pacienți deopotrivă – dreptul la odihnă, medicii de familie neputând pleca în vacanță decât cu înlocuitor, în multe cazuri extrem de greu de găsit, casele de asigurări nepunând la dispoziție liste de medici înlocuitori.

Să ne amintim că prezentând aceste revendicări, medicii de familie au refuzat să semneze contractul cadru cu Casele Județene de Asigurări de Sănătate. A început războiul declarațiilor și bineînțeles presiunile, unii medici au cedat și după multe promisiuni lucrurile sau liniștit, aparent, pentru o perioadă. Iată că între timp Casa Națională de Asigurări de Sănătate trimite un comunicat cu noutățile prevăzute în proiectul contractului cadru ce urmează a fi semnat între părți până la 1 aprilie 2018. Nicoleta Pârva, purtătorul de cuvânt  la C.A.S. Hunedoara ne comunică informația potrivit căreia acest proiect, se află în dezbatere publică și  este afișat pe site-ul CNAS, la Transparență decizională, anul 2018. Din comunicat am spicuit câteva propuneri :

Proiectul prevede că începând cu data de 1 iulie 2018 asiguraţii vor putea obţine medicamentele cu şi fără contribuţie personală de la oricare farmacie din ţară aflată în contract cu sistemul asigurărilor sociale de sănătate. Actuala reglementare, conform căreia farmacia trebuie să fie în contract cu aceeaşi casă de asigurări de sănătate ca şi medicul prescriptor, va mai fi aplicată doar pentru medicamentele care fac obiectul contractelor cost-volum-rezultat.

Similar, şi investigaţiile paraclinice recomandate de medicii aflaţi în contract cu sistemul asigurărilor sociale de sănătate vor putea fi efectuate de la 1 iulie a.c. la oricare furnizor de profil din ţară, indiferent cu ce casă de asigurări de sănătate se află acesta în relaţii contractuale.

În pachetul de servicii medicale de bază pentru asiguraţi se introduc noi servicii ce vor fi oferite de medicul de familie, cum ar fi măsurarea continuă a tensiunii arteriale pentru 24 de ore (Holter-TA), eliberarea adeverinţei pentru încadrarea în muncă a persoanelor aflate în şomaj şi eliberarea fişei sintetice pentru copilul încadrat în grad de handicap.

Pentru medicii de familie nou-veniţi într-o localitate, va fi dublată perioada de susţinere din partea casei de asigurări de sănătate, până la constituirea listei minime de pacienţi, respectiv de la 6 la 12 luni.

Chiar dacă situațiile de mai sus par ușor de rezolvat, lucrurile nu stau așa. Pentru orice modificare de comportament sau de funcționare a sistemului trebuie schimbată legea, altfel nimeni nu-și asumă răspunderea.

Doctorul Crișan Grigore, subliniază faptul că organizațiile profesionale mențin presiunea asupra decidenților, trăind cu speranța că noua Lege a Sănătății va regla enormitățile cu care se confruntă tot sistemul.

Tsunami din 1 martie 2018

Șocul apropiat va fi însă după 1 martie, când guvernul va mări salariile bugetarilor din sănătate, creând o discrepanță vizibilă între personalul din spitale, policlinici și cel din cabinetele medicilor de familie. Pe lângă problemele legate de birocrație și de contractele cu Casele Județene de Sănătate, vor avea de înfruntat și riscul migrării asistentelor către locuri mai bine plătite. Este normal pentru fiecare om să caute să câștige mai mult. Concret care va fi situația. În timp ce la spitalele clinice un asistent debutant va avea 3.950 lei, asistentul mediu (studii medii și vechime maximă) va ajunge la 4.625 lei iar asistentul principal (studii superioare, gradație maximă) ajunge la 5.108 lei și vorbim de sume brute, la cabinetele medicilor de familie, asistentele din aceleași poziții rămân cu un salariu între 1.700 și 2.000 lei brut. În timp ce în spitalele clinice un medic rezident va ajunge la un salariu de 5.700 lei, un medic specialist gradul V la 12.375 lei, un medic primar 15.625, medicul de familie rămâne după ce plătește din veniturile cabinetului, însumând aproximativ 12.000 lei, lunar, salariații și  cheltuielile de funcționare, cu apoximativ 4.400 lei brut.

Faliment

Este clar că pentru spitalele clinice, asigurarea personalului nu va mai fi o problemă, în timp ce cabinetele medicilor de familie vor rămâne fără asistente și există riscul ca 28% dintre cabinetele medicale să se îndrepte spre faliment.

Sistemul medical primar din Județul Hunedoara are 228 specialiști, medici de familie,  din care în acest moment 46 au vârsta de pensionare. Renunțarea la serviciile acestor medici pensionari este imposibilă deoarece rămân fără asistență medical primară aproximativ 70-80.000 pacienți. Peste 5 ani se vor pensiona cam 50% dintre medici, adică peste 100, în situația în care anul trecut a fost doar o cerere de intrare în sistem. Se gândește cineva la viitorul acestui compartiment care reprezintă o treime din toți medicii din România și care în acest moment, din cauza lipsei de atractivitate pentru absolvenți, lasă la nivel național, 600 de cabinete medicale de medicină de familie vacante. Pentru a înțelege dezastrul trebuie să știți că aproximativ 70% din problemele medicale ale pacienților  sunt rezolvate de medicii de familie. Nu ne rămâne decât să așteptăm noua Lege a Sănătății, cu speranța că decidenții vor avea mintea limpede și vor fi animați de intenții bune.

Ca de obicei, speranța moare ultima.

Lista boli

  • Infarct miocardic şi Angină pectorală instabilă
  • Malformaţii congenitale şi boli genetice
  • Boala cronică de rinichi – faza predializă
  • Insuficienţă cardiacă clasa III – IV NYHA
  • Sindrom Felty, boala Still, sindrom Sjogren, artrită cronică juvenilă
  • Colagenoze majore (lupus eritematos sistemic, sclerodermie, poli/dermatomiozită, vasculite sistemice)
  • Aplazia medulară
  • Anemii hemolitice endo şi exo-eritrocitare
  • Trombocitemia hemoragică
  • Histiocitozele
  • Telangectazia hemoragică ereditară
  • Purpura trombopenică idiopatică
  • Trombocitopatii
  • Purpura trombotică trombocitopenică
  • Boala von Willebrand
  • Coagulopatiile ereditare
  • Boala Wilson
  • Malaria
  • Tuberculoza
  • Boala Addison
  • Diabet insipid
  • Boli psihice (schizofrenie, tulburări schizotipale şi delirante, tulburări afective majore, tulburări psihotice acute, autism, ADHD, boli psihice la copii)
  • Miastenia gravis
  • Bolnavi cu revascularizaţie percutanată, cu stimulatoare cardiace, cu proteze valvulare, cu bypass coronarian
  • Afecţiuni postoperatorii şi ortopedice până la vindecare
  • Risc obstetrical crescut la gravide
  • Astm bronşic
  • Glaucom
  • Statuspost AVC
  • Ulcer peptic gastroduodenal
  • Boala celiacă la copil
  • Boala cronică inflamatorie intestinală (boala Crohn şi colita ulceroasă)
  • Sindromul Schwachmann
  • Hepatita cronică de etiologie virală B, C şi D şi ciroza hepatică în tratament cu imuno-modulatoare sau analogi nucleotidici/nucleozidici
  • Boala Hirschprung
  • Bolile nutriţionale la copii (rahitism carenţial comun, malnutriţia protein-calorică la sugar şi copii, anemiile carenţiale până la normalizare hematologică şi biochimică) supraponderea şi obezitatea pediatrică
  • Bronşiectazia şi complicaţiile pulmonare supurative
  • Scleroza multiplă
  • Demenţe degenerative, vasculare, mixte
  • Starea posttransplant
  • Insuficienţa renală cronică – faza de dializă
  • Bolile rare (hemofilia şi talasemia, mucoviscidoza, hipertensiunea pulmonară, epidermoliza buloasă, scleroza laterală amiotrofică, sindrom Prader-Willi, osteogeneza imperfectă, boala Fabry, boala Pompe, tireozinemia, sindrom Hunter, sindrom Hurler, afibrinogenemia congenitală, sindrom de imunodeficienţă primară, fenilcetonuria sau deficit de tetrahidrobiopterina-BH4, polineuropatia familială amiloidă cu transtiretină, scleroza sistemică şi ulcere digitale evolutive, purpura trombocitopenică cronică la adulţi splenectomizaţi şi nesplenectomizaţi, scleroza tuberoasă)
  • Afecţiuni oncologice şi oncohematologice
  • Diabetul zaharat cu sau fără complicaţii
  • Boala Gaucher
  • Boala Graves-Basedow şi alte forme de hipertiroidism
  • Degenerescenţă maculară legată de vârstă (DMLV)
  • Boala Cushing
  • Paraliziile cerebrale infantile
  • Epilepsia
  • Boala Parkinson
  • Poliartrita reumatoidă, artropatia psoriazică, spondilita anchilozantă, psoriazis cronic sever
  • Afecţiuni ale copilului 0 – 1 an
  • Anomalii de mişcare binoculară (strabism, forii) copii 0 – 18 ani
  • Vicii de refracţie şi tulburări de acomodare copii 0 – 18 ani
  • Afecţiuni ale aparatului lacrimal (1 – 3 ani)
  • Infarctul intestinal operat
  • Arteriopatii periferice operate
  • Insuficienţă respiratorie cronică severă

 

 Mircea GOIAN

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *