Canicula lasă sălbăticiunile fără apă

Zilele fierbinţi de vară și codurile prelungite de caniculă au afectat grav judeţul Hunedoara. Mai multe localităţi primesc apă după program, în timp ce alte sate au rămas şi fără cursurile firave de apă de pe văi. Suferă oamenii, animalele din gospodării, dar mai ales sălbăticiunile nevoite să străbată zeci de kilometri în căutarea surselor de apă.

Pe Valea Mureşului, mistreţii au intrat de mai bine de două săptămâni în lanurile de porumb. Pagubele sunt deja însemnate: „Ţi-e şi frică să mai intri în holdă. Aici, lângă Mureş, unde lanurile sunt întinse, porcii se ascund şi peste zi. Au coborât din păduri şi nu mai pleacă! Scroafele au purcei şi unde ajung praf fac. Sunt cu zecile în turme şi rup porumbul de poţi să întorci tractorul pe locul unde distrug porumbul. Scroafele astea nu fac altceva decât să rupă paiele ca să ajungă purceii la rod. Noaptea ies şi se scaldă în Mureş. Mai demult veneau oamenii la pază, acum nimeni nu se mai apropie nici ziua. Cum intri câteva zeci de metri în holdă, cum îi auzi cum mişună. Şi sunt periculoşi când sunt cu godacii lângă ei”, spune un sătean care are terenurile pe lunca mureşului, în Rapolt.

În Boiu, mistreţii au coborât până lângă sat în căutare de apă. Oamenii au găsit porumbul rupt în lanuri la câţiva paşi de marginea satului. Crescătorii de animale se plâng şi ei de lipsa apei: „Mâncarea mai este cât de cât, dar au secat foarte multe izvoare. Te uiţi la izvor, mergi de-a lungul lui şi dintr-o dată vezi că nu mai e apă, o înghite pământul. Mai sunt vreo două izvoare unde ducem oile pe toată păşunea”, povesteşte un cioban de pe Valea Bobâlnei. „Judeţul Hunedoara stă destul de rău cu apa. De fapt, noi când introducem datele de la sonde în tabelele de verificare apare secetă prelungită. A scăzut mult pânza freatică şi de aceea apar atât de multe probleme cu apa”, explică Marcel Achimescu, şeful Staţiei Meteo Deva.

Fără peşte, fără baltă

S-au „topit” şi bălţile din centrul judeţului. La Săuleşti, lângă Simeria, pescarii au ajuns să stea şi să dea la peşte din locul unde odinioară era mijlocul apei. Peşti mor pe capete prinşi în nămol, fără oxigen. Păsările sălbatice au simţit imediat că este rost de ospăţ. În jurul bălţii sunt zeci de berze şi pe ochiurile de apă rămase se înghesuie raţele sălbatice. Practic, din balta de la Săuleşti a mai rămas o treime din suprafaţă acoperită cu apă, iar peştii mor pe capete.

„A fost foarte cald, apele se retrag şi normal că vieţuitoarele suferă. În bălţi apa se încălzeşte şi peştii rămân fără oxigen. Oricum balta de la Săuleşti nu era dintre cele adânci”, spune biologul Dorin Cărăbeţ. Balta de la Săuleşti era preferata pescarilor – situată între Deva şi Simeria oferea un acces facil. Amatorii de pescuit spun că prindeau de aici exemplare frumoase de crap, caras, ştiucă şi biban. Numai că, unde odinioară apa avea mai bine de un metru, acum pescarii stau în zadar cu undiţele.

„E tare păcat de balta asta. Nu am văzut niciodată aşa şi vin de ceva vreme aici. Noi din Deva ce altceva să facem? Mă gândeam că prind nişte peştişori, dar nu a tras nimic. Mulţi peşti au murit, plutesc cu burta în sus, îi iau berzele. Ţi-era mai mare dragul să vii aici, acum cât pe ce să nu mai găsesc balta”, spune un bărbat. Pescarii spun că apele s-au retras încet-încet. Au mai văzut ei veri încinse, dar niciodată canicula nu a afectat atât de mult  ochiurile de apă. Iar la caniculă se mai adaugă şi activităţile umane. Autostrada care se construieşte acum în judeţ influentează şi ea bălţile unde îşi fac veacul pescarii hunedoreni. „Nu este vorba de cea de la Săuleşti, ci de altele de lângă Deva pe o rază mai mică sau mai mare. Pot să spun fără dubii că construirea autostrăzii a afectat foarte mult pânza freactică, respectiv izvoarele subterane care alimentau respectivele bălţi şi, în unele cazuri, asta a dus chiar la secarea lor”, spune biologul.

Din nefericire, meteorologii revin cu veştile rele: canicula se întoarce în vestul ţării aşa că problemele cauzate de lipsa apei se vor accentua.

Laura OANĂ

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *