CCR: Laura Codruţa Kovesi trebuie să se prezinte sau să răspundă în scris Comisiei parlamentare de anchetă

Curtea Constituţională a admis, marţi, sesizarea formulată de preşedinţii celor două camere ale Parlamentului, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, în ceea ce priveşte obligaţia şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, de a se prezenta sau de a răspunde în scris în faţa comisiei parlamentare de anchetă privind prezidenţialele din 2009. Judecătorii CCR nu au constat însă un conflict între Parlament şi şi Ministerul Public, astfel că Parchetul General nu are obligaţia de a transmite o copie a dosarului privind scrutinul din urmă cu opt ani către comisia parlamentară de anchetă .

Astfel, Curtea Constituţională a constatat un coflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Direcţia Naţională Anticorupţie.

„În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, Curtea a constatat că există un conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de refuzul procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie de a se prezenta în faţa Comisiei speciale de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial. În soluţionarea conflictului, Curtea a constatat obligaţia doamnei Laura Codruţa Kovesi de a se prezenta în faţa Parlamentului României – Comisia specială de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial şi de a furniza informaţiile solicitate sau de a pune la dispoziţie celelalte documente sau mijloace de probă deţinute, utile activităţii comisiei”, se arată în decizia CCR.

În aceste condiţii, procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, trebuie să meargă la Comisia parlamentară de anchetă privind alegerile prezidenţiale din 2009 fie să răspundă în scris la cele două întrebări transmise de comisie legate de prezenţa acesteia acasă la Gabriel Oprea în seara turului al doilea al alegerilor prezidenţiale din 2009.

În ceea ce priveşte relaţia Parlament – Parchetul general, CCR a constatat că nu există un coflict juridic de natură constituţională.

„În urma deliberărilor, cu unanimitate de voturi, Curtea a constatat că nu există un conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de refuzul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de a exercita acţiunea disciplinară împotriva procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru neprezentarea în faţa Comisiei speciale de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial, şi de refuzul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de a transmite comisiei speciale de anchetă o copie după dosarul de urmărire penală aflat pe rolul acestui parchet”, spune judecătorii CCR.

Decizia a fost luată cu 5 voturi la 3, judecătorul Petre Lăzăroiu lipsind de la şedinţă.

Decizia este definitivă şi general obligatorie.

Preşedinţii celor două camere ale Parlamentului, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, au sesizat în 13 septembrie Curtea Constituţională reclamând un posibil conflict juridic între Parlament şi Ministerul Public creat de refuzul şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, de a se prezenta în faţa comisiei parlamentare de anchetă privind prezidenţialele din 2009 şi de refuzul procurorului general de a lua măsuri împotriva a acesteia, pe de o parte, şi de a transmite comisiei o copie a dosarului deschis pe acelaşi subiect.

Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu au transmis fiecare câte o sesizare identică privind posibilul conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Ministerul Public.

”Conflictul este determinat de refuzul procurorului şef al DNA de a se prezenta în faţa comisiei de anchetă a Parlamentului, de refuzul procurorului general de a lua măsuri împotriva procurorului şef al DNA cu privire la încălcarea prevederilor legale şi refuzul procurorului general de a înainta comisiei de anchetă copie de pe dosarul de urmărire penală nr. 213/P/2017”, se arată în sesizările lui Dragnea şi Tăriceanu.

Cei doi susţin că refuzul procurorului General şi al procurorului şef al DNA ”se referă la activitatea organului reprezentativ suprem al poporului român” şi pune în imposibilitate Parlamentul de a adopta o hotărâre.

Dragnea şi Tăriceanu citează din statutul judecătorilor şi procurorilor şi din codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor potrivit cărora competenţa CSM sau a organelor de urmărire penală cu privire la magistraţi se aplică doar atunci când aceştia săvârşesc o abatere în exercitarea unor atribuţii de serviciu sau sunt implicaţi în calitate de martori sau suspecţi în săvârşirea unor fapte penale.

De asemenea, cei doi amintesc că şefa DNA a refuzat în mod repetat să se prezinte la comisia de anchetă şi susţin că a invocat cu rea credinţă o falsă hotărâre a CSM conform căreia procurorii nu se pot prezenta în faţa niciunui organ al statului.

”Vă rugăm să obligaţi Ministerul Public să transmită de îndată comisiei parlamentare de anchetă copia dosarului nr. 213/P/2017, iar pe procurorul şef al DNA să răspundă la întrebarea formulată”, se arată în finalul celor două sesizări transmise CCR de către Liviu Dragnea şi Călin popescu Tăriceanu.

news.ro

Comunicatul integral al CCR poate fi citit AICI

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *