Ce mai rămâne din democrație?

Prin Decizia nr.681 din 6 noiembrie 2018 referitoare la obiecția de neconstituționalitate a Legii privind Codul administrativ al României, publicată în M.O. nr.190/11.03.2019, Curtea Constituțională a României a constatat că legea menționată este neconstituțională, în ansamblul său, fiind contrară prevederilor art.141 raportat la art.1 alin.(5), precum și celor ale art.61 alin.(2) și ale art.75 alin.(4) din Constituția României, republicată.

Trebuie menționat că prin Hotărârea nr.20/2018 s-a constituit Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea Codului administrativ. Rezultatul? Un Cod administrativ declarat neconstituțional, în ansamblul său! Ar trebui ca reprezentanții coaliției majoritare din această comisie, dar și din Parlament, să analizeze cu seriozitate motivele ce au condus Curtea Constituțională la această decizie.

Recent, dl Vasile-Daniel Suciu, ministrul MDRAP, a afirmat că acest Cod administrativ ar trebui adoptat prin ordonanță de urgență. Din nou, OUG?! Și asta în condițiile în care decizia CCR menționează: ”Curtea reține că, suplimentar față de codurile normative existente, momentan în vigoare, prezenta lege reglementează, în premieră, un Cod administrativ al României, reunind un mare număr de acte normative cu o legătură directă sau conexă domeniului dreptului public și dreptului administrativ. Codul administrativ abrogă 16 acte normative și modifică sau completează 6 acte normative. Așadar nu se poate vorbi, în cazul de față, de o reglementare asupra unui domeniu strict delimitat legislativ, ci de o operă de legiferare complexă”.

Mai mult decât atât: în „Expunerea de motive” se prevede că propunerea legislativă are ”menirea de a reprezenta legea de bază a administrației publice și urmărește să asigure cadrul juridic necesar asigurării stabilității și eficienței autorităților atât la nivel central, cât și la nivel local”.

Date fiind aceste considerente ce argumente ar putea fi invocate în sprijinul  promovării Codului administrativ prin O.U.G?! Cum și-ar putea permite Guvernul să preia din atribuțiile constituționale ale Parlamentului legiferarea a ceea ce Curtea Constituțională numește “o operă de legiferare complexă” ?!

Codul administrativ, prin importanța sa, ar trebui să fie clar că nu poate fi adoptat decât în Parlament, organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării. Ideea că se poate și altfel, chiar dacă nu va fi pusă în aplicare, nu este altceva decât reflexul de autocrație (soră bună cu dictatura) pe care PSD-ul îl are acum, parcă mai mult decât oricând.

Până când și până unde va merge acțiunea de uzurpare a rostului determinant al Parlamentului român în legiferare? Ce mai rămâne, în aceste condiții, din democrația românească?!

 

Eleonora-Carmen HĂRĂU

Senator PNL

                                                                        

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *