Comisia Europeană cere României să se conformeze planului strategic european privind tehnologia energetică

Comisia Europeană cere ca România să elimine subvențiile pentru cărbune. România trebuie să specifice toate subvenţiile din energie, în special cele pentru combustibilii fosili, precum şi planurile şi acţiunile pe care le are în vedere pentru a le retrage, se arată în raportul de evaluare al Comisiei Europene a proiectului planului naţional integrate privind energia şi clima.

România trebuie să susţină astfel de obiective prin măsuri şi politici adecvate şi specifice, inclusiv cele dezvoltate în cooperare cu alte state membre UE, cum ar fi planul strategic european privind tehnologia energetică (Planul SET), se arată în raportul CE.

În raport se menţionează că România trebuie să-şi extindă analiza asupra necesităţilor de investiţii şi a riscurilor furnizate de obiectivele strategiei sale energetice, pentru a putea avea o privire generală de ansamblu a necesităţilor de investiţii în vederea atingerii obiectivelor planului său naţional integrat de energie şi climă. Ţara noastră trebuie să furnizeze o evaluare generală a surselor pentru acea investiţie, inclusiv finanţarea adecvată la nivel naţional, regional şi al UE.

Comisia Europeană remarcă faptul că există o “tensiune” între obiectivul UE de decarbonizare și alegerea Guvernului român de a continua  producția de energie pe bază de cărbune după 2030. Ținând cont de impactul creșterii prețului la certificatele de carbon, precum și de competitivitatea scăzută a cărbunelui, dar și de impactul poluării asupra sănătății publice, acest aspect contradictoriu trebuie discutat și fundamentat în planul final.

Deja mai mult de jumătate din statele membre UE au anunțat că vor renunța la energia pe bază de cărbune până în 2030 cel târziu. Cel mai recent anunț a venit din partea Slovaciei care va închide ultima termocentrală în 2023.

Totodată, Comisia Europeană recomandă ca România să ia măsuri pentru “a realiza o mai bună integrare a aspectelor care asigură o tranziție justă și echitabilă, mai ales ținând seama de impactul social și de impactul asupra ocupării forței de muncă, prin enumerarea unor măsuri și calendare mai concrete pentru rezolvarea problemei sărăciei energetice, în conformitate cu cerințele prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/1999. A discuta nevoile și măsurile legate de schimbările structurale pe care le implică tranziția la o energie curată în regiunile monoindustriale, precum cele care depind de industria cărbunelui sau de alte sectoare energointensive”.

 

Colaborator

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *