Despre gripă și infecțiile sezoniere respiratorii

Gripa este o boală in­fec­ţioasă a căilor respiratorii su­perioare, foarte contagioasă, cauzată de virusurile gripale A sau B, care apare în izbucniri epidemice de intensitate şi severitate variată, aproape în fiecare iarnă.
Perioada de maximă exa­cer­bare este noiembrie–martie, la schimbarea anotimpurilor. In­fecţia gripală poate afecta orice persoană, riscul de a dezvolta forme severe de boală îl au grupele extreme de vârstă (su­gari, copii mici şi vârstnici). De asemenea, grupe de risc crescut sunt persoanele cu boli cronice – cardiacii, diabeticii, etc. De ace­ea, pentru persoanele cu de­ficienţe ale sistemului imunitar este recomandată vaccinarea an­tigripală, înainte ca gripa să apară, pentru ca organismul să poată să dezvolte anticorpi. Există şi persoane la care vac­cinarea este ineficientă, probabil din cauza întârzierii cu care s-a efectuat vaccinarea sau din cau­za unor deficienţe imu­no­logice care duc la lipsa apariţiei unui răspuns imun eficient. De ase­menea, având în vedere faptul că viru­surile gripale îşi modifică struc­tura de la an la an, este posibil ca tulpina din vaccin să nu fie cea circulantă. Aceste per­soane pot să dezvolte gripa, dar severitatea bolii va fi mai uşoară.

TRANSMITEREA:
Transmiterea se face pe cale respiratorie, de la omul bolnav, prin picăturile de salivă eliminate prin tuse, strănut, vorbire. Con­tagiozitatea este înainte cu 1-2 zile şi 4-5 zile după debutul bolii. Bolnavii cu forme atipice, ate­nuate de boală, sunt de ase­menea contagioşi. Rezervorul de virus poate fi reprezentat de unele animale (porc) sau păsări (găini, raţe, etc).

SIMPTOME:
Perioada de incubaţie este de 1-2 zile. Severitatea bolii de­pinde de mai mulţi factori: expunerea anterioară la viru­surile gripale, vaccinare, status imun, vârsta, boli asociate (car­diovasculare, respiratorii, dia­bet, etc). Gripa trebuie diferen­ţiată de alte in­fecţii virale sezo­n­iere (guturaiul, răceala banală), foarte frecvente în sezonul rece, în special la copii. La aceste viroze banale fenomenele de tip infecţios (fri­soane, febră, starea de curbatură) sunt mai atenuate, există simp­tome de disfagie (dificultate la înghiţire), nas înfundat, secreţii nazale apoase. Starea generală nu este afectată, nu sunt prezente fenomene de insuficienţă cardio-respiratorie sau ­fenomene diges­tive (văr­sături, diaree).
În ceea ce priveşte gripa, debutul este brutal, cu frisoane, febră înaltă (39-40 grade), du­reri musculare generalizate, in­clusiv la nivelul globilor oculari, cefalee persistentă, dureri re­trosternale, tuse iritativă, uneori în formele severe cu expec­toraţie mu­cosan­ghinolentă. De asemenea, se întâlnesc: astenia, lipsa ape­ti­tului, greaţă, vărsături, uneori chiar diaree.
Complicaţiile gripei sunt une­ori severe, de aceea este nevoie ca pacientul să se pre­zinte la medic pentru a fi corect diag­nosticat. Cele mai frecvente complicaţii sunt pneumoniile pri­mare (prin virusul gripal) sau prin suprainfecţii secundare (aces­tea pot să apară la distanţă de primul episod de febră). Alte complicaţii sunt: cardiovas­cu­lare (miocardită), nervoase (en­cefa­lită, meningită), sindrom Reye (pentru a preveni apariţia acestei complicaţii extrem de grave şi cu final nefast, este total contrain­dicată administrarea de aspirină la copii şi adolescenţi). Copiii mici (sub 2 ani) necesită uneori spitalizare datorită riscu­lui cres­cut de a dezvolta com­plicaţii. În perioada de con­valescenţă este crescută recep­tivitatea pentru infecţii bac­teriene (angine, sinu­zite, pneu­monii bacteriene).

TRATAMENT:
Tratamentul este simpto­ma­tic şi igieno-dietetic. Repausul la pat în camera încălzită şi aerisită este prima măsură, atât pentru protecţia pacientului cât şi pen­tru a preveni răspândirea viru­sului gripal. Pentru secreţiile nazale şi respiratorii de preferat a se folosi şerveţele de hârtie de unică folosinţă.

Se recomandă hidratarea cu lichide călduţe (ceaiuri, com­poturi, limonade, supe), con­sumul de vitamina C (sub formă de comprimate sau siropuri), administrarea de anti­ter­mice (paracetamol, algocal­min), anti­in­­flamatorii neste­roidiene (bru­fen), combaterea tusei iritative cu antitusive.
Administarea de antibiotice se face doar la recomandarea medicului, în cazuri justificate de suprainfecţie bacteriană.
Măsurile preventive în pe­rioada de epidemie: evitarea aglo­meraţiilor, a vizitelor în spitale, aplicarea unor măsuri ele­mentare de igienă (batiste de unică folosinţă când tuşim şi strănutăm).
Cel mai important este să ne vaccinăm în timp util, în special persoanele de vârstă extremă (copii şi vârstnici) şi cei cu boli asociate.

dr. Carollina RADU