La lucrare romaneasca, pedeapsa europeana
Doua primarii din judetul Hunedoara ar putea sa returneze fondurile SAPARD contractate daca nu vor putea finaliza la timp o lucrare care este finantata de Uniunea Europeana. Administratiile locale din comunele Valisoara si Luncoiu de Jos au depus un proiect pentru programul SAPARD, in vederea modernizarii unui drum care face legatura intre cele doua localitati. Lucrarile sunt, insa, in pericol de a nu putea fi terminate, din cauza alunecarilor de teren care au dus la surparea unei portiuni insemnate din acest drum. Nefinalizarea lucrarilor pana in data de 30 iunie, ar pune cele doua primarii in situatia de a da inapoi Agentiei SAPARD suma de 23 de miliarde de lei, contravaloarea proiec-tului finantat, bani care pentru administratiile in cauza ar reprezenta bugetul local pe cinci ani.
de Oana Bimbirica
Drumul in cauza, DC 165-166, cu o lungime de patru kilometri, leaga satul Dealu Mare din comuna Valisoara de o alta localitate, Podele, care apartine de comuna Luncoiu de Jos, acesta fiind motivul pentru care cele doua primarii au intocmit in comun un proiect pentru modernizarea lui si l-au depus pentru finantare SAPARD. Lucrarea a inceput in anul 2004, dupa ce proiectul de executie a fost realizat in anul 1997, de o firma din Deva, la solicitarea Consiliului Judetean Hunedoara si a fost, ulterior, reactualizat si intocmit studiul de fezabilitate. Potrivit primarului comunei Valisoara, Ioan Huh, lucrarile au decurs foarte bine pana in aceasta primavara, cand a avut loc o alunecare de teren in zona, fapt care a dus la surparea drumului pe o portiune de aproximativ 25 de metri. "Aceasta alunecare de teren este una naturala, deoarece acolo, pe acea portiune, fuge tot timpul terenul. Īn acest moment, drumul este realizat in proportie de aproximativ 95 la suta, insa surparea ramane o problema pe care trebuie sa o rezolvam pana la sfarsitul lunii iunie, cand trebuie terminata lucrarea", a afirmat primarul.
Pe de alta partea, Ioan Huh mai spune ca o parte din vina pentru situatia in care a ajuns drumul in cauza o poarta si firma de proiectare, care nu a efectuat un studiu geologic mai aprofundat al terenului si a facut si alte greseli. "Acest studiu ar fi aratat ca acolo exista o bula de apa, care antreneaza in urma ei tot pamantul, cu tot cu asfalt, lucru care s-a intamplat in aceasta primavara. Acum nu putem da vina in totalitate pe proiectant, pentru ca si natura are rolul ei in aceasta surpare", a mai declarat primarul comunei Valisoara.
Reparatii tot cu bani de la SAPARD
Ioan Huh recunoaste faptul ca nefinalizarea lucrarilor ar duce la returnarea celor 23 de miliarde de lei dati de SAPARD, insa sustine ca asteapta mai multe solutii pentru rezolvarea situatiei din partea firmei proiectante. Pentru a remedia surparea de drum sunt necesare peste doua miliarde de lei, bani pe care, potrivit lui Huh, cele doua primarii se asteapta sa-i obtina de la consiliul judetean.
Un drum de aproape un milion de euro s-a surpat inainte de a fi finalizat,
iar consecintele ar putea fi drastice pentru cele doua primarii de comune
Surse din cadrul Primariei Luncoiu de Jos sustin, insa, ca e imposibil ca lucrarea sa fie finalizata la termenul stabilit, din cauza firmei proiectante si a celei care executa lucrarea, vinovate de calitatea si intarzierea acesteia. Returnarea banilor ar duce, practic, la faliment cele doua primarii, avand in vedere faptul ca bugetele locale anuale ale celor doua comune sunt cu putin peste cinci miliarde de lei fiecare.
Pe de alta parte, conducerea Consiliului Judetean Hunedoara sustine ca Agentia SAPARD este cea care trebuie sa asigu-re fonduri suplimentare pentru repararea drumului surpat, dintr-un fond special pentru calamitati. "Noi am facut deja o adresa la Agentia SAPARD prin care le-am solicitat sa aloce bani pentru aceasta portiune de drum. E normal sa o faca, pentru ca au un fond special pentru acest gen de calamitati. Lucrarile nu au fost terminate, deci inca se afla sub gestiunea lor. Eu cred ca vom primi banii si atunci nu ne mai facem probleme pentru returnarea celor 23 de miliarde de lei de catre cele doua primarii", a afirmat Dorin Paran, vicepresedintele Consiliului Judetean Hunedoara. Acesta sustine ca nici un fel de incercare de reparare a surparii nu se poate face fara aprobarea expertilor de la Agentia SAPARD. Acestia trebuie sa vina si sa se pronunte la fata locului, deci este exclusa orice tentativa de remediere a situatiei, care ar putea fi propusa de firma proiectanta.
La lucrare romaneasca, pedeapsa europeana
In Deva "cel mai cochet oras din Transilvania", cum il numesc edilii locali cand se umfla in pene, de mai bine de trei ani, treneaza o situatie aproape incredibila. Locatarii a trei blocuri si clientii strandului din oras trebuie sa suporte miros de balegar si urina de cal din cauza ca Primaria si Garda de Mediu nu gasesc solutii legale pentru rezolvarea problemei.
de Ciprian Iancu
Locatarii blocurilor de pe strada Gheorghe Doja, povestesc ca in urma cu aproape patru ani, atefan Tokai, proprietarul unei case scapate de natio-nalizare, imobil situat la numarul 33, intre doua blocuri a inceput o mica afacere. Omul a decis sa dea o utilitate grajdului vechii case parintesti si s-a pus pe crescut cai. Oamenii declara ca aproape tot timpul are in grajd intre 8 si 12 cai. De cum le vine vremea pentru a fi dusi in targ, caii, unul cate unul sunt vanduti. Nimic rau pana acum, doar ca balegarul este adunat intr-un morman pe zi ce trece mai mare langa grajdul cailor, iar urina se scurge in voie prin apropierea locului in care caii sunt tinuti la ingrasat. Devenii din zona adauga ca, uneori, caii sunt scosi la pascut printre blocuri.
Oamenii ne-au declarat ca inca din 2003 au sesizat Primaria asupra anomaliei existente, dar fara sa aiba nici un succes: "Am ajuns sa nu mai putem pune haine la uscat din cauza mirosului. Totul miroase a balegar, mai ales cand se incalzeste vremea. Multi dintre vecini, pe timp de vara mai ales, sunt nevoiti sa se mute la rude. Cine n-are unde sa plece, sta si suporta mirosul execrabil. De patru ani, noi avem tantari inca din luna martie. Apoi, spre vara apar si niste goange mari si verzi de la acel balegar, de parca mirosul n-ar fi de ajuns", se plange Maria Nedelcu, administratorul asociatiei de proprietari din zona, locatara a uneia dintre cele aproximativ 100 de locuinte afectate zi de vara pana-n seara de mirosul de balegar.
Datul din umeri ca sport national
Desi primele sesizari primite de Primaria Deva dateaza inca din 2003, pentru rezolvarea situatiei edilii nu au luat inca nici o masura legala. Oamenii spun ca o data sau de doua ori, primarul Mircia Muntean s-a deplasat la fata locului pentru a discuta cu proprietarul "hergheliei" dar fara sa aiba succes. "Proprietarul cailor este recalcitrant", s-a multumit edilul-sef sa concluzioneze, dupa care a plecat la alte chestiuni mai importante de rezolvat. Despre Stefan Tokar, cu care nu am reusit sa luam legatura, am aflat, tot de la vecini, ca aproape ca a sarit la bataie la strainii care au indraznit sa-l intrebe cum isi permite sa creasca animale intr-un cartier de blocuri si, mai mult, in imediata apropiere a strandului orasului.
Mircia Muntean si Florin Oancea au asteptat degeaba la poarta cetateanului Tokar
Viceprimarul Devei, Ioan Inisconi declara ca lucrurile se vor schimba cat de curand: "Hotararile de Consiliu Local si legislatia nu permit cresterea de cai sau alte animale mari in acea zona a Devei. Nu s-au aplicat nici un fel de sanctiuni pana acum, dar o vom face chiar in zilele urmatoare. Vom aplica intai amenzi odata cu somatii pentru eliberarea spatiului respectiv de animale si resturile fecale. Daca proprie-tarul nu se va conforma, vom face demersuri pentru eva-cuarea fortata a grajdului si a balegarului din zona".
Cu toate ca au trecut ani buni de la aparitia situatiei si Garda de Mediu mai are rabdare: "Luna trecuta am fost la fata locului, am discutat cu domnul Tocai si l-am avertizat sa intre in legalitate. Noi nu putem decat sa-l amendam pentru ca nu are o platforma betonata pe care sa puna balegarul si un bazin de colectare a urinei provenit de la cai. Amenda pleaca de la 250 de milioane de lei vechi. De eliberat zona cu balegar numai Primaria o poate face, in baza unei sentinte judecatoresti", declara Cristian Moldovan, comisarul-sef al Garzii de Mediu Hunedoara.
Sursa de mirosuri "placute" pentru locatarii blocurilor
din zona si clientii strandului din Deva
