Săptămâna 8 – 14 iunie 2006, numărul 188

CRONICA GRI Restructurarea şi noul ciolan Bogdan Barbu Între o „aviară” care nu mai termină de enumerat noi focare şi ploi non-stop (alte inundaţii?!) demne de regiuni musonice, fricţiunile dintre partidele de la guvernare riscă să treacă neobservate în ochii unui popor care a ajuns să retrăiască politica economică a lui Ceauşescu: „de la întâi” se scumpeşte (...) După doi ani de coabitare silită, care a luat naştere din nevoia politică primordială de a răsturna PSD-ul de la putere, PD şi PNL au ajuns la concluzia că e musai să restructureze un Guvern Tăriceanu care, să fim cinstiţi, nu e nici prea - prea, nici foarte - foarte. Adică, nici nu a dat cu bâta în baltă chiar aşa cum strigă PSD sau PRM, nici nu a avut realizările cu care se laudă (mai ales) PNL - partidul premierului. Problema e alta - şi aduce mult cu vorba lui Conu´ Iancu: „Să se restructureze, primesc” (zice şi PD, şi PNL, şi UDMR, şi PC), „da´ să nu se schimbe nimic din oamenii mei” (zic aceeaşi); sau „să nu se restructureze, primesc, dar atunci să se schimbe pe ici, pe colo - adică oamenii celorlalţi”. Cu PD dorind să schimbe din Guvern oamenii PNL-ului, cu PNL dorind să schimbe pe cei ai PD-ului, cu UDMR şi PC dorind din ce în ce mai mult de la partenerii majori de Coaliţie în schimbul unui sprijin cât se poate de îndoielnic - ambele partide au fost alături de PSD: primii la guvernare, ceilalţi în ultima campanie electorală - D.A. prezintă semne clare de instabilitate tocmai în pragul lui 2007, anul prezumtiv al integrării în Uniunea Europeană. Personal, nu mă îndoiesc că se va ajunge la un consens, pentru că la mijloc interesele sunt mult prea mari: costurile integrării le vor plăti românii, însă nota de plată va ajunge pe masa U.E. Investiţiile pe care vest-europenii le vor face în România odată integrată se traduc în contracte de afaceri - cu comisioanele implicite, fonduri europene pentru diverse lucrări, ajutoare nerambursabile. Cine va gestiona aceste grămezi de bani de la 1 ianuarie 2007 încolo va avea pe masă nu doar ciolanul, ca până acum, ci şi o ciorbă grasă şi o friptură suculentă. Antipatia arătată de Băsescu faţă de Tăriceanu şi „polul social” vehiculat în rândurile Opoziţiei nu sunt decât feţe ale aceleiaşi monede, cu care politicienii români vor să-şi cumpere locul la masa festinului european. Comentarii?

Săptămâna 8 – 14 iunie 2006, numărul 188