Săptămâna 15 – 21 iunie 2006, numărul 189
|
ADMINISTRAŢIE
Monalise Hihn, Ciprian Iancu
Moştenirea familiei Kendeffy
Comisia Judeţeană de Fond Funciar din cadrul Prefecturii judeţului Hunedoara a validat recent solicitarea prin care moştenitorii familiei Kendeffy (varianta maghiarizată a numelui românesc Cândea) au cerut să le fie restituite peste 12.000 de hectare de pădure, păşune, fânaţ, teren neproductiv şi agricol. 
Prefectul atacă În cadrul Comisiei Judeţene de Fond Funciar, reprezentantul Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare, Ioan Faur, a cerut ca o decizie în privinţa validării cererii familiei Kendeffy să fie amânată, pe motiv că Ocolul Silvic Râu de Mori ar avea competenţă de administrare a unor terenuri care se află în judeţul Caraş - Severin, lucru care nu are legătură cu extrasele de carte funciară ale terenurilor, care sunt trecute în comuna Râu de Mori. Prefectul de Hunedoara, Marius Cristian Vladu, consideră că reprezentantul inspecţiei silvice a încercat să tragă de timp, pentru că în zonele respective există anumite interese ca terenurile să nu fie retrocedate. Dealtfel, prefectul de Hunedoara l-a atacat pe reprezentantul silvicultorilor: „Vă mănâncă pielea cu cabanele alea (n. red.- în zonă există mai multe cabane construite, se pare, ilegal, precum şi cabane care aparţin Direcţiei Silvice), vă mănâncă rău pe toţi! Cineva îşi bate joc de noi acum. Oamenii au venit cu documente, în termenul legal, adică până în 30 noiembrie. Ce vreţi voi după şapte luni? Ce aţi făcut în timpul ăsta? Nu v-aţi dat seama până acum că aveţi drept de administrare şi în Caraş - Severin? Eu, dacă eram în locul moştenitorilor, nu aveam atât bun-simţ. Vă e teamă şi că vă pierdeţi locurile de muncă? Nu mai trageţi de timp! Suntem puşi aici să restituim ce a confiscat statul. Aplicăm legea stricto senso şi o să dăm înapoi şi aceste terenuri, şi Parcul Dendrologic de la Simeria şi tot ceea ce a aparţinut oricui poate dovedi cu acte acest lucru. Nu facem jocul nimănui. Statul este cel mai prost administrator”. În cele din urmă, validarea cererii a fost făcută de toţi membrii comisiei în unanimitate, sub rezerva ca Direcţia Silvică să îşi pună în zece zile ordine în hârtii. Pe de altă parte, vicepreşedintele Asociaţiei Proprietarilor de Păduri din judeţul Hunedoara, Marin Feneş, declară că interesele silvicultorilor sunt altele: „Ei se tem că va fi nevoie să fie demolate toate vilele construite ilegal în Retezat. Asta e problema lor”. În schimb, legea spune că vor fi retrocedate terenurile care nu sunt ocupate de construcţii, iar cabanele construite de Direcţia Silvică vor rămâne la actualii proprietari. În schimb, persoanele fizice sau juridice care şi-au construit ilegal cabanele pe terenuri revendicate, vor fi obligate să le demoleze. Averea familiei Nimeni nu poate spune cu exactitate cât de bogată a fost familia Kendeffy. Se pare că, la un moment dat, familia contelui era mai bogată decât familia regală a României. Dealtfel, o bună parte din averea familiei Kendeffy a fost expropriată în anul 1921, când a avut loc reforma agrară de după primul război mondial. Avocatul familiei, Gheorghe Prodiştean, a declarat în faţa comisiei de fond funciar că, din datele pe care le deţine, familia Kendeffy ar fi fost proprietara a aproximativ 50.000 de hectare, doar în judeţul Hunedoara. „Am făcut expertize prin cheltuieli proprii, deşi nu era datoria noastră. Sunt câteva săptămâni de când am trimis acele hârtii, adică expertizele”, a declarat avocatul familiei Kendeffy. 
Originea neamului Kendeffy Având o vechime mai mare de o jumătate de mileniu, familia Kendeffy a fost una dintre cele mai importante din Transilvania atât în Evul Mediu, cât şi mai târziu după aceea. Mai mult, este vorba despre o familie de origini româneşti, în ciuda numelui. „Kendeffy” care este varianta maghiarizată a numelui „Cândea”. Întemeietorul neamului a fost Ioan Cândea, un cneaz „coborât” de pe o vale a masivului Retezat, la finele secolului al XlV - lea. În timpul domniei lui Ioan de Hunedoara (varianta corectă din punct de vedere istoric, a numelui lui Iancu de Hunedoara) Ioan Cândea, împreună cu fiii săi, a constituit un sprijin important al guvernatorului Transilvaniei în luptele împotriva turcilor. Pe unul dintre fiii lui Cândea, pe Ioan Cândreş, mai precis, Ioan de Hunedoara îl numea chiar „frate” al său. Pentru faptele lor de arme în special, Cândeştii au primit, rând pe rând, vaste domenii, donate de Ioan de Hunedoara, mai apoi de Matei Corvin şi ceilalţi suverani ai Ungariei. Astfel, în scurtă vreme au ajuns să domine, practic, întreaga parte sudică a ţării Haţegului, având încă de pe vremea lui Ioan de Hunedoara, în posesie, localităţile Râu de Mori, Ohaba, Sibişel, Nucşoara, Colţ şi Brazi. Apoi, domeniul s-a extins, Cândeştii deţinând posesiuni însemnate atât în Maramureş, cât şi în Ungaria de azi. După dispariţia întemeietorului celei mai importante familii nobiliare din ţara Haţegului, aceasta s-a scindat. O parte a dominat partea de sud-vest a ţării Haţegului, cealaltă partea de sud-est. Numele de Cândea a fost transformat în Kenderess, iar apoi în Kendeffy. De-a lungul secolelor aceasta mai apare în istoria locului datorită urmaşilor lui Ioan Cândea, care s-au remarcat în ştiinţă şi administraţie. Moştenitorii familiei Kendeffy trăiesc la Viena şi Londra. Prea multe amănunte despre aceştia nu se cunosc, deoarece avocatul familiei, Gheorghe Prodiştean, refuză să dea presei orice detaliu, pe motiv că nu a primit mandat din partea familiei. Din actele depuse la primăriile pe raza cărora se află terenurile revendicate, rezultă că în secolul al XX-lea existau trei bărbaţi, probabil fraţi, cu numele de Kendeffy: Alexiu, Miklos şi Gabor. Una dintre moştenitoare, Maria Kendeffy, a fost soţia lui Nicolae Kendeffy, fiul lui Gabor. Aceasta trăieşte la Viena şi este văduvă. Cealaltă moştenitoare, Elisabeth Pongracz, este fiica defunctului Kendeffy Miklos, iar unchiul ei, Alexiu, a desemnat-o ca moştenitoare a sa, probabil pentru că acesta nu a avut copii. În înscrisurile depuse la administraţiile locale apare şi Vilmos Pongracz, care este, se pare, fiul Elisabethei Pongracz. De altfel, el este împuternicit special al celor două moştenitoare. Vilmos Pongracz locuieşte la Londra şi Viena. |
Săptămâna 15 – 21 iunie 2006, numărul 1891