Săptămâna 6 – 12 iulie 2006, numărul 192

POLITIC Deputaţi fără iniţiative pentru alegători Oana Bimbirică Aleşi ai poporului, odată la fiecare patru ani, parlamentarii sunt o categorie de privilegiaţi. Nu doar pentru avantajele care le sunt conferite de calitatea de senator şi deputat pe care o au, dar şi pentru că au puterea de a schimba ceva. În bine, dar şi în rău, pentru cei pe care îi reprezintă. Cât de mult timp alocă deputaţii şi senatorii pentru rezolvarea doleanţelor celor care i-au trimis în Parlament e vizibil în numărul de ocazii în care parlamentarii au făcut uz de pârghiile pe care le au pentru a schimba cadrul legislativ în care „trăieşte” România. Printre aceste „unelte” de muncă ale unui deputat sau senator se numără şi iniţiativele sau propunerile legislative. Din nefericire, doar o parte dintre cei opt deputaţi de Hunedoara au „luat” în mână această unealtă, de la începutul mandatului şi până în prezent, pentru a munci cu ea în folosul alegătorilor, însă şi mai puţini au obţinut ceva în urma utilizării ei. Conservatori sau ruteni, dezinteresaţi Pentru deputatul PC de Hunedoara, Liviu Almăşan, iniţiativa legislativă a fost în primii doi ani de mandat, ceva foarte rar întâlnit. Se pare că, doar după ce a trecut de la PRM la PC, adică de anul trecut, Almăşan a auzit şi el că, în calitate de deputat, poate, şi chiar este recomandat, să întocmească iniţiative legislative. Însă, conservatorului hunedorean i-a mai trebuit încă aproximativ un an pentru a pune mâna pe „unealtă” şi a încerca să „sape” ceva cu folos în legislaţia românească. A folosit-o de două ori până acum, însă nu singur, ci în grup cu alţi câţiva zeci de deputaţi, interesul lor fiind să schimbe ceva în domeniul educaţiei fizice şi sportului, dar şi al burselor private. În ceea ce priveşte sportul, succesul iniţiativei legislative care prevedea armonizarea legii privind educaţia fizică cu Codul Muncii şi cel Fiscal, a fost inexistent, dovadă fiind faptul că propunerea a fost respinsă definitiv de cele două camere ale parlamentului. Interesul redus al deputatului de Hunedoara, Liviu Almăşan, a trecut de la sport la bursele private, acesta dorindu-şi să schimbe şi legea privind acordarea acestor stimulente băneşti de către persoane sau firme private, nefiind mulţumit de faptul că statul stabileşte o valoare minimă destul de ridicată a acestora. Depusă în luna martie a acestui an, iniţiativa legislativă, întocmită de trei deputaţi, printre care se numără Almăşan, dar şi Ionica Popescu, tot parlamentar al judeţului Hunedoara se află, deocamdată, la Senat, decizia finală,în ceea ce priveşte aprobarea sau respingerea ei,urmând să fie luată de Camera Deputaţilor. Prea puţin timp pentru iniţiative legislative a avut şi Gheorghe Firczak, deputatul de Hunedoara al minorităţii rutene. În primii doi ani din cel de-al doilea mandat, Firczak şi-a pus semnătura pe tot atâtea propuneri legislative, realizate la grămadă cu alţi deputaţi. Pe lângă faptul că sunt puţine, proiectele de lege ale lui Firczak se referă la orice, în afară de ruteni sau hunedoreni, asta şi pentru că deputatul vrea doar egalitate de şanse între bărbaţi şi femei, sau ceva modificări în legea pentru alegerea administraţiei publice locale. Restul pare să nu-l intereseze. Finanţe, drept, dar nu alegători Cu chef de întocmit iniţiative legislative în ultimi doi ani a fost, se pare, deputatul PSD de Hunedoara, Cosmin Nicula. Acesta şi-a pus semnătura pe nu mai puţin de 11 astfel de propuneri de modificare a legislaţiei existente, însă parcurgându-le nu găsim nici una care să se refere exclusiv la judeţul Hunedoara sau la alegătorii de aici. În doi ani de mandat, Nicula a fost interesat de reţele de telecomunicaţii, de prelucrarea datelor, activitatea de expertiză, gaze sau scutiri de impozite. Aproape toate au fost realizate de Cosmin Nicula împreună cu alţi parlamentari PSD, fapt ce dovedeşte, fie că ideile respective nu-i aparţineau, ci doar a subscris lor, fie că nu e în stare să obţină rezultate de unul singur. Însă, se pare că nici unealta ţinută de mai multe mâini, nu face cine ştie ce treabă, dovadă fiind faptul că din cele unsprezece propuneri legislative, doar una a devenit lege, restul fiind fie respinse, fie retrimise la comisii pentru a fi reanalizate, ori pierdute pe undeva, pe la Senat sau Camera Deputaţilor. Toate iniţiativele legislative datează exclusiv din 2006, semn că timp de un an şi jumătate de când a fost ales în această funcţie, deputatul PSD s-a ocupat cu altceva, cu sau fără legătură cu domeniul legislativ. Fostul său coleg de partid până în urmă cu o săptămână, deputatul independent de Hunedoara, Ioan Timiş, aflat la al treilea mandat de parlamentar, a iniţiat cinci propuneri legislative, toate având legătură cu domeniul juridic, administrativ sau electoral. Nimic pentru hunedoreni, deşi ei l-au votat. Tot atâtea iniţiative legislative a întocmit şi deputatul PNL de Hunedoara, Dan Radu Ruşanu. Dacă sunt de profesie finanţist, atunci de ce ar acoperi alt domeniu propunerile mele legislative, pare că s-a gândit parlamentarul hunedorean când le-a întocmit, pentru că toate se referă fie la Legea Finanţelor Publice Locale, fie la cea a Curţii de Conturi. Spirit gregar, cu succes Colega de partid a lui Almăşan, conservatoarea Ionica Popescu a făcut şi ea uz de pârghia iniţiativelor legislative de când a ajuns deputat al judeţului Hunedoara. Spre deosebire de colegul ei, Liviu Almăşan, fosta jurnalistă a început să întocmească propuneri legislative încă din anul 2005, însă, munca a făcut-o tot în comun cu alţi colegi de Parlament. Două dintre iniţiativele legislative la care a subscris, una referitoare la Colegiul Medicilor, iar cealaltă, la fondul funciar, au şi ajuns legi, semn că, deşi nu a fost ideea ei, Ionica Popescu s-a aliat măcar unei tabere care munceşte cu folos. Printre domeniile sau categoriile sociale pe care deputatul conservator le-a găsit suficient de interesante încât să le includă într-o tentativă scrisă de schimbare a legii, se numără tinerii supradotaţi, femeile casnice, deponenţii la CEC de până în anul 1989 sau administraţia locală. La judeţul Hunedoara, pe care, de altfel, îl reprezintă în Parlament, s-a gândit într-o singură iniţiativă legislativă, în care cerea Guvernului să-i despăgubească pe cei aproximativ 120.000 de români care au depus banii la CEC pentru a-şi cumpăra o Dacie, pe vremea lui Ceauşescu. Din cele nouă propuneri legislative pe care le-a semnat alături de alţi deputaţi PC, două au fost respinse definitiv, două au devenit legi, iar restul se află încă în dezbaterea Senatului. Multe, dar pentru cine? Campion la iniţiative legislative este însă deputatul PD de Hunedoara, Monica Iacob Ridzi, euro-observator la Parlamentul European. Originară din Valea Jiului, tânăra democrată nu prea a dat atenţie minerilor şi problemelor acestora, dovadă fiind şi faptul că nici una dintre propunerile sale legislative nu se referă la ei, dar nici la hunedoreni, în general. Mai preocupat s-a arătat a fi deputatul hunedorean de domeniul achiziţiilor publice, al meşteşugurilor, construcţiilor sau infrastructurii, având în vedere că acestea sunt subiectele câtorva dintre iniţiativele legislative în realizarea cărora a fost cooptată Monica Iacob Ridzi. Între două drumuri spre Bruxelles, pentru a asista ca spectator la activitatea Parlamentului European, deputatul PD de Hunedoara, şi-a adus aminte de tineri, motiv pentru care a luat repede pixul şi a scris vreo trei propuneri legislative, referitoare la această categorie socială. Dintre cele trei, doar cea referitoare la acordarea unui sprijin pentru firmele care construiesc cămine studenţeşti a fost cu noroc, „Legea Tinerilor” şi „Legea Fondului Naţional pentru Tineri” fiind respinsă şi, respectiv în analiză, pe masa comisiilor de specialitate. Cu o singură iniţiativă legislativă se poate lăuda colegul de partid al Monicăi Iacob Ridzi, deputatul Gheorghe Barbu, ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale. Cu toate că funcţia foarte importantă şi solicitantă pe care o ocupă îi scuză slaba activitate parlamentară pe care a desfăşurat-o în primii doi ani de mandat, Barbu se putea gândi, totuşi, la pensionari sau la angajaţi atunci când a decis să întocmească o propunere legislativă. În schimb, democratul hunedorean a preferat să-şi pună semnătura alături de alţi 20 de parlamentari pe o iniţiativă legislativă care viza activitatea de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară. În ciuda numeroşilor autori, aceasta a fost retrimisă comisiilor pentru a fi reanalizată. Comentarii?

Săptămâna 6 – 12 iulie 2006, numărul 192