Săptămâna 13 – 19 iulie 2006, numărul 193

SPECIAL Retrocedare „in integrum” Ramona Ştefan Faptul că marii latifundiari ai perioadei interbelice şi-au revendicat bunurile confiscate de comunişti, a stârnit în ultimii ani numeroase discuţii contradictorii. Pentru a redobândi terenurile sechestrate de regimul roşu, grofii sunt purtaţi prin procese, deloc lăudate de oficialităţile Uniunii Europene. Revendicările familiei Kendeffy şi acum Ocskay au provocat valuri în rândul autorităţilor judeţului Hunedoara. „Avuţii”, dezmoşteniţi de valori prin anii de început ai regimului comunist îşi cer înapoi proprietăţile. Numai că problema se complică atunci când pe pământul acestora se află un monument al naturii, aşa cum este Parcul Dendrologic din Simeria. Familia nobiliară de origine maghiară Ocskay a cerut în instanţă Arboretumul Simeria. Procesul de revendicare se află spre final, şi se pare că, fostul proprietar are toate şansele să-l câştige. Reprezentanţii Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS) Simeria, sub „aripa” căruia se află în prezent Parcul Dendrologic, nu ştiu care va fi soarta acestuia după retrocedare. Replica a contactat telefonic, în Ungaria, un membru al familiei Ocskay. Istoricul parcului Parcul Dendrologic de la Simeria, considerat de specialiştii consacraţi „un monument naţional în arta parcurilor” a fost înfiinţat pe la începutul secolului al XVIII-lea. În decursul istoriei, parcul a aparţinut succesiv familiilor nobiliare de origine maghiară Gyulay, Kun, Fay şi Ocskay şi s-a transmis pe linie feminină. Ca proprietar al parcului, în anul 1848 este menţionat contele Kun, cu ocazia revoluţiei semnalându-se numeroase distrugeri şi avarierea clădirilor. În perioada 1870 -1880 se fac primele remedieri ale parcului şi clădirii şi începe, după planuri precise, o îmbogăţire a parcului prin introducerea a numeroase specii originare din Extremul Orient şi America de Nord şi au loc schimburi de seminţe cu străinătatea. Proprietarul care este semnalat după contele Kun este Fay Bela, care îmbogăţeşte parcul cu specii exotice. După 1918, Fay Bela se stabileşte la Simeria, în familia lui intrând ca ginere Ocskay Istvan, un artist de origine nobiliară, cu mult simţ artistic, care ameliorează mult parcul sub aspect peisagistic. Este posibil ca întreaga concepţie de amenajare peisagistică a parcului să aparţină unor peisagişti cunoscuţi ai timpului, dar acest lucru nu apare menţionat. Se pare, totuşi, că între 1924 şi 1938 a lucrat aici ca grădinar Ludvig Bucek din Germania. După naţionalizare, în 1949, parcul a intrat în administraţia Ocolului Silvic Simeria, în 1952 acesta fiind declarat ocol silvic experimental. În 1954 a fost înfiinţată Staţiunea de Cercetări şi Experimentări Forestiere Simeria care, ulterior, a preluat ca bază materială parcul dendrologic. La propunerea Comisiei Monumentelor Naturii, Parcul Dendrologic a fost ocrotit de lege, primind atributul de „monument al naturii” -rezervaţie dendrologică. Situaţie incertă Parcul din Simeria a fost revendicat în instanţă de moştenitorii fostului proprietar în urmă cu aproximativ patru ani. Ultimul moştenitor, Laszlo Ocskay locuieşte, în prezent, la Târgu Mureş şi are în jur de 90 ani, însă, se pare că, fostul grof este profund ataşat de locul copilăriei sale şi doreşte să redobândească Arboretumul Simeria. Pe lângă acesta, Laszlo Ocskay mai revendică un imobil în oraşul natal, precum şi mai multe terenuri. Procesul de retrocedare se află aproape de final, descendenţii familiei Ocskay optând pentru retrocedarea în natură şi nu pentru despăgubiri, aşa cum se vehicula iniţial. Conducerea Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS) Simeria este rezervată în ceea ce priveşte viitorul parcului. „Nu ştim ce se va întâmpla dacă parcul va fi retrocedat. Nouă nu ne-au spus ce au de gând să facă, doar că vor respecta legea şi nu vor schimba destinaţia parcului”, a declarat Magdalena Palada Nicolau, şef la ICAS Simeria. Pentru a obţine un punct de vedere al familiei nobiliare Ocskay, Replica a contactat telefonic, în Ungaria, un membru al familiei. Arpad Balogh, ginerele ultimului moştenitor, Laszlo Ocskay, nu a dorit să comenteze această problemă prin telefon, în schimb a afirmat că, în cazul în care familia va câştiga procesul, rezervaţia dendrologică nu va dispărea. Referitor la acest subiect, prefectul de Hunedoara, Cristian Marius Vladu, a declarat în mai multe rânduri că este de acord cu retrocedarea. În plus, la ultima şedinţă a Comisiei Judeţene de Fond Funciar, acesta s-a arătat chiar iritat de faptul că punerile în posesie sunt blocate de unele instituţii ale statului. „Suntem puşi aici să restituim ce a confiscat statul. Aplicăm legea stricto senso şi o să dăm înapoi şi aceste terenuri, şi Parcul Dendrologic de la Simeria şi tot ceea ce a aparţinut oricui poate dovedi cu acte acest lucru. Statul este cel mai prost administrator” a declarat prefectul de Hunedoara, Cristian Marius Vladu. Unicat în România Arboretumul de la Simeria are o suprafaţă de 70 de hectare şi este situat pe malul stâng al râului Mureş. Colecţia dendrologică a parcului, moştenită de la vechii proprietari, se ridica la peste 250 de taxoni, în prezent, existând 2165. Primele specii exotice au fost introduse pe la mijlocul secolului al XVIII-lea. Vegetaţia naturală, dispusă de cele mai multe ori etajat şi cu numeroase desişuri de nepătruns, oferă o gamă variată de asociaţii şi aspecte, sălcete riverane, zăvoaie de plopi albi şi negri, cu trunchiuri acoperite de iederă sau viţă urcătoare, reprezentând fragmente din fostele arborete de luncă cu aspect de pădure sălbatică. Numărul impresionant al speciilor, dar şi al exemplarelor de magnolii, cu înflorire abundentă şi cu o cromatică nemaiîntâlnită în alte locuri din ţară, sporesc considerabil frumuseţea şi eleganţa Arboretumului de la Simeria. „Simfonia magnoliilor” începe în a doua jumătate a lunii martie, continuând în luna aprilie, sfârşitul fiind marcat în luna iulie. Într-o lucrare care datează din 1763, cel mai vechi document de atestare al parcului, se vorbeşte despre o alee plantată cu castani, iar după relatările unei lucrări din 1860, tot în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea a fost introdus salcâmul, acesta fiind se pare cea mai veche experimentare a speciei în ţara noastră. În prezent, la Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice - staţiunea Simeria lucrează în jur de 20 de oameni. Aceştia se ocupă atât de munca de cercetare, cât şi de îngrijirea vegetaţiei, cultivarea de specii noi şi schimburile de informaţii şi de material biologic cu instituţii similare din toată lumea. Parcul Dendrologic din Simeria, prin speciile de plante şi din punct de vedere peisagistic, este printre primele rezervaţii dendrologice din Europa. SupuŞi unor rele tratamente Familiile de nobili au fost cele care au avut cel mai mult de suferit de pe urma deciziilor regimului comunist. Multe dintre ele, s-au trezit, peste noapte, sărace lipite pământului şi, în plus, unele au fost nevoite să părăsească ţara. Regimul roşu le-a confiscat toată averea. Pământurile, pădurile şi conacele, odată ajunse pe mâna comuniştilor, au fost devastate. Acest tratament a fost impus cu prioritate, în special, familiilor nobile din Transilvania, printre care şi Ocskay şi Kendeffy. Există voci care spun că Laszlo Ocskay, ultimul moştenitor al rezervaţiei dendrologice de la Simeria, ar fi fost trimis de Petru Groza, în judeţul Mureş, să se ascundă pentru că urma să fie arestat întrucât era înstărit. Multe dintre conacele foştilor grofi din Transilvania sunt astăzi orfelinate, sanatorii sau, în cel mai bun caz, şcoli. Comentarii?

Săptămâna 13 – 19 iulie 2006, numărul 193