Săptămâna 13 – 19 iulie 2006, numărul 193
|
EDITORIAL
Gaudeamus!
de Carmen Hărău Motto: „Uf!...am scăpat! Am dat şi bacaloriatul ăsta!” (Coana Caliopi Georgescu, „matroana română”, personaj al lui I. L. Caragiale, în schiţa „Bacalaureatul”)Momentul schiţat de Caragiale descrie „chinurile” mamei lui Ovidiu Georgescu, ale profesorului acestuia şi ale prietenului comun până la a ajunge, din aproape în aproape, ca în loc de nota 3, elevul să primească nota 6. Acest „morav” din alt timp păstrează, până astăzi, acelaşi parfum specific românesc, cum acelaşi trebuie să fi fost, în epocă, parfumul teiului înflorit din timpul examenului de bacalaureat. Lăsând gluma lui nenea Iancu între filele istoriei literare, se cuvine să îmbrăţişăm, cu toată dragostea, noua promoţie de absolvenţi! Copiii noştri frumoşi şi deştepţi nu sunt vinovaţi că le-am croit o lume plină de strâmbătate. Lumea asta, în care îi obligăm să trăiască, îi învaţă, prin învăţători săraci la propriu, iar, unii dintre ei, săraci de duh, că Ilie Moromete este intelectual şi, prin alt gen de „învăţători”, cu limuzine, că albul este negru şi minciuna adevăr, iar drumul cel mai scurt şi mai sigur spre agoniseală este furtul. Deruta şi neputinţa celor mari le anemiază trupurile, le perverteşte minţile şi le schilodeşte sufletele. Faptul că cei mai mulţi dintre ei rezistă sub asalt şi păstrează drumul drept se datorează lui Dumnezeu, care i-a binecuvântat cu vocaţia supravieţuirii, semn că poporul acesta mai are încă „vână”. Mulţi dintre copiii noştri frumoşi şi deştepţi se zbat în nevoi ca „omul năcăjit” al lui Sadoveanu, ducând o viaţă în care până şi laptele este rar ca ambrozia zeilor. Ei iau drumul pribegiei şi stă inteligenţa românească aplecată, cu nasul în căpşunii spaniolilor sau în salata irlandezilor. În haosul social în care trăim, nimeni nu se gândeşte, cu adevărat, la resursele financiare cu care pot fi susţinuţi să-şi cultive învăţătura copiii eminenţi ai familiilor sărace. Statul s-a spălat pe mâini ca Pilat din Pont şi nimeni nu i-a luat locul. Copiii noştri frumoşi şi deştepţi s-au născut într-o ţară care nu-i merită! Şi atunci cum să ne bucurăm?! Ce motiv avem să ne bucurăm?! (n.a.: Gaudeamus se traduce prin „să ne bucurăm”) Păi, să ne bucurăm, fir-ar să fie! Să ne bucurăm împreună! Atâta vreme cât mai avem copii frumoşi şi deştepţi nu suntem cu totul pierduţi! Am semnat un contract câştigător cu veşnicia! |
Săptămâna 13 – 19 iulie 2006, numărul 193