Săptămâna 20 – 26 iulie 2006, numărul 194

ANCHETĂ Expropriere cu pumni în cap Oana Bimbirică Realizarea unei investiţii foarte importante pentru oraşul Haţeg tinde să se transforme într-un adevărat scandal. Construirea centurii ocolitoare a acestei localităţi, care ar descongestiona traficul greu, care traversează oraşul a degenerat, din simple discuţii şi negocieri, în gesturi de agresiune din partea unora dintre părţile implicate. Pentru a deveni realitate şoseaua de centură implică exproprierea unor terenuri, lucru care nu este pe placul proprietarilor. Punctul culminant al negocierilor dintre Primăria Haţeg şi proprietarul unuia dintre terenurile care trebuie expropriate, pentru a fi ocupate de centura de ocolire, s-a consumat, într-un mod ruşinos, în urmă cu câteva zile. Atunci, Gheorghe Răileanu, consilier local al oraşului Haţeg şi deţinător al terenului în cauză i-a dat doi pumni în cap, în plină stradă, unuia dintre membri comisiei de specialitate, pentru că nu a fost de acord cu punctul său de vedere în cadrul unei şedinţe în care s-a discutat exact problema exproprierii. Lucrare de pe vremea comuniştilor Problema construirii unei şosele de centură pentru oraşul Haţeg este una care s-a pus încă dinainte de anul 1989. Aceasta era gândită ca o ramificaţie a DN66 Gorj - Petroşani - Simeria, aflat la limita judeţului Hunedoara. Atunci, au început primele lucrări care vizau, pe lângă realizarea unei şosele de ocolire de circa 500 de metri, construirea a două poduri peste două pâraie, dar şi realizarea unei construcţii care să protejeze o conductă de gaz metan care se află în apropierea locului pe care urmează să-l traverseze varianta de centură. Până în anul 1996, când au fost sistate lucrările din cauza lipsei de bani, nu a fost realizat nici un metru din varianta de ocolire, ci doar o parte din infrastructura unui pod. Potrivit viceprimarului oraşului Haţeg, Ioan Debela, autorităţile au hotărât reluarea lucrărilor de construire a acestei şosele la începutul acestui an, finanţarea urmând să fie asigurată de către Guvernul României. „La sfârşitul anului trecut am primit de la Guvern circa 23 de miliarde de lei vechi pentru această lucrare care este executată de Direcţia Judeţeană de Drumuri Hunedoara, în urma unei licitaţii pe care am organizat-o. Această şosea este foarte importantă pentru oraşul Haţeg, având în vedere că, odată construită, nu vom mai vedea nici un fel de tiruri sau alte maşini de mare tonaj circulând prin centrul localităţii. Tot traficul va fi descongestionat şi redirijat spre această variantă ocolitoare”, a afirmat Dabela. Circa 73 de mp „furaţi” de şosea La fel ca şi în cazul construirii autostrăzilor, şi realizarea şoselei de centură a Haţegului implică folosirea unor terenuri ale locuitorilor aflaţi în aproprierea locului pe unde va trece varianta de ocolire, adică exproprierea proprietarilor. Potrivit proiectului, şoseaua de centură a acestui oraş va fi construită în aproprierea fostei Unităţi Mecanice de Transport Forestier (UMTF), aflată în proprietatea lui Gheorghe Răileanu, unul dintre liberalii de frunte ai Haţegului, membru al consiliului local şi un foarte influent om de afaceri al zonei. Pentru a respecta proiectul întocmit în acest sens de specialişti, şoseaua urmează să ocupe circa 73 de metri pătraţi din curtea UMTF, practic, o porţiune de teren pe care nu se află decât un gard de BCA şi o gheretă în care stătea, pe vremuri, un paznic. În plus, în clădirea UMTF nu se află, deocamdată, nimic, însă se pare că, acolo, proprietarul Gheorghe Răileanu intenţionează să mute un depozit de băuturi răcoritoare pe care îl deţine şi care este găzduit, în prezent, într-un spaţiu închiriat. Posibilitatea exproprierii acestui teren, pentru a fi folosit de varianta ocolitoare a oraşului, a declanşat un adevărat scandal între primărie şi omul de afaceri Gheorghe Răileanu, scandal consumat, în special, în jurul sumei pe care acesta o cere pentru a ceda terenul şi a celei pe care administraţia locală o oferă. În plus, pentru a respecta legea şi a supraveghea modul în care se va desfăşura această acţiune de expropriere, Consiliul Judeţean Hunedoara a înfiinţat o comisie specială, formată din opt membri, printre care se află viceprimarul Ioan Dabela, trei locuitori ai oraşului, şi patru reprezentanţi ai instituţiei din fruntea judeţului. Teren supraevaluat Viceprimarul Haţegului susţine că, în acest moment, nu se poate ajunge la nici un fel de înţelegere cu proprietarul terenului care va fi expropriat, deoarece acesta cere o sumă exagerată pentru a pune la dispoziţia autorităţilor cei 73 de metri pătraţi de teren peste care va trece centura ocolitoare a oraşului. „Domnul Răileanu a întocmit un deviz cu care a venit la noi şi ne-a cerut aproximativ 450 de milioane de lei pentru acea suprafaţă de teren. Apoi, a mai cerut încă 80 de milioane de lei pe motiv că trebuie să mute unul dintre stâlpii de curent aflaţi pe acel teren. De fapt, el susţine că aceşti bani pe care ni-i cere reprezintă costurile demontării şi remontării mijloacelor fixe de pe suprafaţa în cauză şi că, pentru terenul în sine, cere un preţ de cinci euro/metru pătrat. Dar şi acest tarif îl condiţionează de vânzarea, de către primărie, a unui teren de 500 de metri pătraţi aflat chiar în apropierea UMTF, de care cred că are nevoie pentru a-şi extinde afacerile”, a afirmat viceprimarul Ioan Dabela. Acesta mai spune că primăria i-a oferit lui Răileanu circa 125 de milioane de lei pentru acest teren, adică 50 de euro/metru pătrat, de trei ori preţul pieţei, doar pentru a rezolva acest conflict. „Primăria nu va oferi mai mult, pentru că acel teren nu valorează mai mult. Răileanu a cumpărat, în urmă cu doi ani, clădirea UMTF şi terenurile aferente cu aproximativ două miliarde de lei şi acum vrea să scoată de la noi o sumă fabuloasă pentru un teren atât de mic”, a declarat Ioan Dabela. „Face afaceri cu primăria!” Ultima întâlnire a Comisiei de Soluţionare a Întâmpinării asupra Propunerii de Expropriere din cadrul Primăriei Haţeg a avut loc la începutul lunii iunie. Atunci, s-a luat, din nou, în discuţie problema terenului şi s-au analizat variantele de preţ propuse de părţile implicate. Din comisia respectivă face parte şi pensionarul Alexandru Trănoiu, în vârstă de 65 de ani, membru PNL, unul dintre cei trei locuitori ai Haţegului cooptaţi de primărie în acest organism. Acesta susţine că a fost printre cei care s-au opus vehement preţului propus de Gheorghe Răileanu şi chiar l-a acuzat pe acesta că, în calitate de consilier local, face afaceri cu Primăria. „I-am spus că nu poate să ceară un astfel de preţ şi, mai ales, că este imoral să facă afaceri cu administraţia locală. De fapt, el ar trebui să ajute primăria, să facă ceva pentru acest oraş, nu să-şi mărească conturile. Răileanu m-a înjurat şi mi-a spus că nu eu decid preţul terenului şi că mă aranjează el pe mine”, a povestit Trănoiu. În şedinţa din 9 iunie 2006, prin vot secret, membri comisiei respective au decis să respingă propunerea de vânzare a terenului venită din partea lui Gheorghe Răileanu şi să accepte preţul de 125 de milioane de lei propus de Primăria Haţeg. Acelaşi punct de vedere a fost împărtăşit şi de Consiliul Judeţean Hunedoara, câteva zile mai târziu. Potrivit participanţilor, şedinţa de la primărie s-a încheiat zgomotos, iar Gheorghe Răileanu a părăsit discuţiile înainte de finalizarea lor. Certificat medico-legal şi proces Se pare că părerea referitoare la tranzacţia terenului, pe care şi-a exprimat-o public, în plenul şedinţei, i-a adus ghinion lui Alexandru Trănoiu. Acesta spune că, la mai bine de o lună de la aceste discuţii, a fost acostat pe stradă de Gheorghe Răileanu, care, după ce i-a adresat cuvinte grele, i-a dat doi pumni în zona tâmplei. „Eram cu bicicleta în jurul orei opt dimineaţa. Pe lângă mine a trecut domnul Răileanu, la volanul autoturismului său Mercedes şi mi-a tăiat calea. A oprit maşina, am oprit şi eu bicicleta şi am vrut să-i întind mâna să-l salut. În schimb, el mi-a pus mâna în gât. Mi-a spus că el nu dă mâna cu împuţiţi ca mine care cred că fac legea în Haţeg. M-a tras de păr şi apoi mi-a dat doi pumni în zona tâmplei drepte. Norocul meu a fost ca mi-a ţinut Dumnezeu mâna pe ghidon şi nu am putut riposta, că nu ştiu ce naiba se întâmpla”, spune, aproape plângând, Alexandru Trănoiu. Bărbatul şi-a scos un certificat medico-legal, semnat de medicul Dan Mărculescu, şeful Serviciului de Medicină Legală al Judeţului Hunedoara, din care reiese faptul că Alexandru Trănoiu a suferit o fractură stelată, adică de craniu, în partea dreaptă, vederea ochiului drept i-a fost diminuată, prezintă ameţeli şi vertij, dar şi pierderi de memorie. De asemenea, potrivit aceluiaşi certificat, Alexandru Trănoiu va avea nevoie de 14 zile de îngrijiri medicale. Bătrânul este hotărât să-l dea în judecată pe agresorul său, Gheorghe Răileanu, pentru gestul său. „Este inadmisibil un asemenea comportament. Răileanu îi terorizează pe toţi prin Haţeg. El crede că poate face ce vrea. Eu vreau să-i arăt că nu e aşa. Cred că pe lângă problema cu terenul, Răileanu are ciudă pe mine şi pentru că nu mai este preşedintele filialei PNL din Haţeg, printre ai cărui membri fondatori mă aflu şi eu. Nu poate să sufere chestia asta”, a mai afirmat Alexandru Trănoiu. „Nu l-am bătut, (nu) îl cunosc!” Contactat de Replica, Gheorghe Răileanu, consilier local PNL la Haţeg, a declarat, iniţial, că nu a bătut pe nimeni, nici măcar nu-l cunoaşte pe Alexandru Trănoiu şi nici nu ştie că este coleg de partid cu el. „N-am agresat pe nimeni. Nici nu ştiu cine e Alexandru Trănoiu. N-am avut nici un contact cu el”, spune Răileanu. Apoi, declaraţia sa se schimbă radical, acesta susţinând, ulterior, că „Trănoiu e un excavatorist, la al cărui nivel eu nu mă cobor. Cum să-i dau eu doi pumni? Ce motiv să am? Chiar dacă el e membru în comisia aia de care spuneţi dumneavoastră, eu nu l-am văzut niciodată acolo şi nici n-am vorbit cu el. Oricum, Trănoiu nu are nici un fel de influenţă în comisie, e un simplu membru. El poate să declare orice. Este membru PNL? Nici n-am ştiut. Chiar unul dintre fondatorii filialei locale din Haţeg? Ha, ha! Asta n-o mai cred. N-am bătut, domne`, pe nimeni!”, a mai afirmat Gheorghe Răileanu. Comentarii?

Săptămâna 20 – 26 iulie 2006, numărul 194