Săptămâna 27 iulie – 2 august 2006, numărul 195

REPORTAJ Târgul de Fete, o tradiţie care se stinge treptat Ramona Ştefan Pentru cel care se încumetă să urce la târgul de pe Muntele Găina, proba de foc o constituie drumul până la poalele muntelui. Cea mai cunoscută cale de a ajunge pe platoul montan unde se organizează festivităţile este prin Câmpeni, la Avram Iancu şi de acolo pe un drum forestier până sus, aproape de vârful Găina. Drumul între Câmpeni şi Avram Iancu este însă plin de gropi. Un drum cu o importanţă turistică aparte, mai ales în condiţiile în care nu există politician român care să nu-l venereze pe Avram Iancu. Şi totuşi, a ajunge la casa în care s-a născut eroul moţilor este o adevărată aventură. Turistul trebuie să fie pregătit pentru un slalom printre gropi pe o şosea care a fost cândva asfaltată. Speriaţi, probabil, de drumul de acces aproape impracticabil, turiştii nu s-au înghesuit la manifestarea de anul acesta a „Târgului de Fete”. Pe platoul din vecinătatea vârfului Găina abia s-au adunat câteva mii de persoane, cu toate că, duminică, vremea a fost nesperat de frumoasă. Afluenţa de public a fost mică şi din cauză că au fost organizate manifestări şi în comuna Avram Iancu. Târgul de Fete de pe Muntele Găina nu mai este nici pe departe ce a fost odată. Ediţia din acest an a tradiţionalei manifestări populare s-a desfăşurat în paralel pe Muntele Găina şi în comuna Avram Iancu. Târgul din Avram Iancu nu s-a bucurat de prea mare succes pentru că sâmbătă vremea a fost capricioasă. A fost organizat un spectacol folcloric şi o discotecă, iar tarabele comercianţilor au fost mai numeroase decât corturile participanţilor la manifestări. Politicieni importanţi, lideri de frunte ai partidelor politice sau reprezentanţii Guvernului, obişnuiţi în ultima perioadă să participe la Târgul de pe Găina au lipsit cu desăvârşire. Din judeţul Hunedoara, singurii politicieni care au participat la târg au fost preşedintele PSD Hunedoara, Victor Vaida şi consilierul judeţean al PSD, Liliana ţolaş. Vechii „găinari” s-au bucurat de linişte Oamenii care au urcat sâmbătă pe munte, ignorând recomandările organizatorilor, au rezistat eroic unei reprize de ploaie care a durat mai mult de şase ore. Noaptea, însă, a fost deosebit de frumoasă şi liniştită, majoritatea celor aflaţi pe munte preferând să stea pe lângă focuri. Un simulacru de discotecă, organizată sâmbătă noapte pe platoul de sub vârful Găina, nu s-a bucurat de prea mult succes. Pe munte au urcat de sâmbătă doar „găinarii” împătimiţi care participă la Târgul de Fete an de an. Părerea acestora despre organizarea din acest an a fost împărţită. „Aşa cum festivalul de la Rio nu se organizează la Mamaia, nici târgul de la Găina nu se poate organiza în Avram Iancu. Este o tâmpenie” a declarat Doru Toda unul dintre „găinarii” veterani, cu zeci de ediţii la activ. Alţi „veterani” sunt de părere că organizarea de la Avram Iancu este un filtru care face bine târgului tradiţional. „Le mulţumim organizatorilor că anul acesta nu au urcat pe munte manelişti, politicieni şi ţigani cu alba-neagra”, a ţinut să precizează Ghiţă Sabău, un alt împătimit al Muntelui Găina. Duminică vremea a fost neaşteptat de frumoasă, faţă de cea din ziua precedentă. Oficialiăţiile din judeţul Alba şi Arad au urcat la crucea amplasată pe vârful muntelui unde au asistat la o slujbă religioasă şi au depus coroane de flori în cinstea lui Avram Iancu. După slujba de la cruce a avut loc un spectacol folcloric, singurul moment de succes al Târgului de Fete de pe Muntele Găina, din acest an. Târgul de fete, un obicei păgân Târgul se desfăşoară într-o poieniţă situată la înălţimea de aproape 1.400 de metri. Originea obiceiului se pierde în negura timpului şi, se pare, că are rădăcini precreştine, celtice. Generaţii după generaţii moţii au urcat pe Găina pentru a-şi căuta neveste, la început şi, mai apoi, la unul dintre cele mai mari târguri care se organizează în zona Munţilor Apuseni. Înainte de Primul Război Mondial, ţăranii din satele de munte risipite pe crestele Apusenilor se întâlneau la „Târgul Găinii” unde feciorii îşi găseau viitoarele neveste. Bătrânii mai povestesc şi acum cum se negocia zestrea fetelor şi cum se încheia până la urmă târgul. Se spune că fata venea cu zestrea încărcată pe cai. Cununia se făcea pe loc de către preoţi care veneau în acest loc special pentru acest eveniment. Fata cobora de pe munte cu viitorul soţ, dar, mai înainte, se chefuia zdravăn, de sâmbătă până duminică. Cântarul cu care se cântărea zestrea fetei a fost reconstituit şi există şi în prezent. Legenda găinii cu ouăle de aur La obârşia Târgului de Fete de pe Muntele Găina stă cultul soarelui de vreme ce el are loc în preajma solstiţiului de vară, când oamenii de pe cele două versante ale muntelui, care formau o comunitate spirituală distinctă, urcau pe piscul Muntele Găina să proslăvească astrul zilei sub tutela căruia stătea toată viaţa şi activitatea omului şi a colectivităţii. În această zi de vară, oamenii veneau aici să fie mai aproape de Soare, zeul zeilor, al oamenilor şi al tuturor lucrărilor, căruia i se aduceau ofrande şi în faţa căruia aveau loc şi alte gesturi ritualice însoţite de cântece şi jocuri menite să influenţeze bunăvoinţa zeului-zeu, să-i ocrotească pe ei şi pe toate ale lor, dar mai ales să le dăruiască belşug în roade. Astfel, mitul se prelungea într-unul al rodului abundenţei, al bucuriei şi speranţei, când, pe lângă ofrande făcute zeilor, se făceau daruri şi semenilor, ca, prin imitaţie, zeii să-şi manifeste bunătatea şi dărnicia. Cu timpul, miturile acestea au pălit. Oamenii au continuat să urce pe munte şi să laude strălucirea astrului zilei, să cânte şi să se bucure de viaţă, astfel că, totul s-a transformat într-o nedee de mare amploare la care participau oamenii de la izvoarele Arieşului şi ale Crişului. E greu de spus ce-a mai rămas din vechiul mit şi ritual al Solstitiului de vară, poate câteva gesturi, dacă ele se mai păstrează cu adevărat. Referitor la denumirea muntelui, localnicii cunosc o legendă care spune că acolo îşi avea cuibul o găină care făcea ouă de aur. Vidrenii au încercat să-i fure ouăle, iar găina s-a mutat cu cuibul tocmai în munţii Roşiei Montane. Târgul de Fete de pe Muntele Găina este menţionat prima dată în anul 1816, dar cu siguranţă vechimea lui vine din îndepărtata activitate. Vin la târg locuitori ai Apusenilor de pe Crişul Alb, Bihor, Arieş, schimbând între ei produsele lor tradiţionale. Nici în timpul războiului şi nici în perioada comunistă, tradiţia târgului de la Găina nu a fost întreruptă. Comentarii?

Săptămâna 27 iulie – 2 august 2006, numărul 195