Săptămâna 10 – 16 august 2006, numărul 197
|
SPORT
Nimic nou în Liga lui Mitică
Bogdan Barbu
Startul în Liga 1 (defuncta Divizie A, „decedată” nominal pe motive de copyright) a găsit pe Jiul Petroşani în aceeaşi postură în care a lăsat-o la finalul sezonului precedent: în subsolul clasamentului, luptându-se - deja - pentru evitarea retrogradării. Cu zero puncte în două etape, cu perspectiva deloc roză a meciului cu Dinamo (şi a unui posibil „minus şase” la „adevăr”) în etapa a treia, cele două puncte în primele patru etape la care Alin Simota nu îşi făcea prea mari iluzii după înfrângerea de la Alba Iulia în faţa Argeşului par să se îndepărteze tot mai mult de trupa din Vale.
Cum e cu retrogradarea? Gogoriţa pe care vor să ne-o vândă tuturor Mitică (Dragomir) şi Mircică (Sandu) este că vom avea parte de un campionat mult mai disputat la ambii poli ai clasamentului. „Să vedeţi ce bătaie va fi la retrogradare, pentru că vor pica patru echipe anul acesta” este o placă pe cât de uzată, pe atât de plină de neadevăr. De ce? Foarte simplu: în sistemul cu 16 echipe din care retrogradau trei rămâneau 13 locuri în prima divizie, în actualul sistem cu 18 din care cad patru, rămân 14. Deci, un loc în plus şi şase puncte mai mult în tur şi retur de plimbat şi de traficat între „prieteni”. Personal am un puternic sentiment de deja-vu în momentul în care după numai două etape exact la mijlocul clasamentului, pe locurile 9 şi 10, s-au postat Gloria Bistriţa şi Ceahăul Piatra Neamţ. Nu vă aduce aminte de nimic situaţia aceasta? Să vedem cu cine se bate, totuşi, Jiul la retrogradare. Mulţi văd la final în postura „lanternei roşii” pe debutanta Unirea Urziceni, iar startul de campionat pare să le dea dreptate: dacă ai mari probleme pe propriul teren cu Politehnica Iaşi, ce pretenţii mai poţi emite? (Nu intră în calcul înfrângerea de la Cluj, pentru că CFR a bătut în campionatul trecut şi pe Steaua, şi pe Dinamo, şi pe Rapid, astfel încât un 4 - 0 cu Urziceniul e tot ce poate fi mai firesc.) FC Vaslui, după cum spuneam, a pierdut sprijinul lui Porumboiu, iar fără banii şi influenţa fostului arbitru la colegii săi din Comisia Centrală va fi greu, dacă nu imposibil pentru moldoveni să repete „miracolul” din returul campionatului trecut. Situaţia financiară a Politehnicii Iaşi o „recomandă” şi pe ea ca pe o candidată serioasă la liga a doua, în ciuda focului de paie de la începutul sezonului, lucru de care însuşi antrenorul Ionuţ Popa e conştient; Craiova este o nou promovată care trăieşte din înfumurarea şi visele aberante ale lui Mititelu, un personaj care atunci când îşi va termina ce avea de investit în Craiova va fi dat la o parte fără scrupule de un altul asemenea lui, că aşa e obiceiul în Cetatea Banilor; „prietenul” Condescu de la Pandurii (prietenul lui Sandu, desigur) nu poate spera în repetarea gestului cu retrogradarea Sportului din actualul sezon, pentru că Naşul îţi dă o dată, dar nu îţi bagă în traistă de două ori; UTA lui Lăcătuş nu este altceva decât debutanta Liberty Salonta cu alt nume, unul care a făcut istorie în fotbalul românesc, iar victoria de la Vaslui nu spune mai nimic; o necunoscută în această ecuaţie este FC Naţional, care are un mare handicap prin prezenţa lui Iacob la conducere, pentru că e extrem de periculos să îl superi pe Dragomir şi întreaga conducere LPF. Cam acestea ar fi contracandidatele Jiului, pentru că e greu de crezut că vor intra în aceeaşi oală Oţelul Galaţi - care are echipă de prima jumătate a clasamentului şi a pierdut în faţa unor formaţii „grele” ale campionatului, CFR Cluj şi Farul -, Gloria, Ceahlăul (ambele din alte motive decât în cazul gălăţenilor), Farul (Bosânceanu e prietenul lui Gigi Becali şi l-a servit cu un non-combat atunci când Steaua avea nevoie de puncte şi în plus Constanaţa are şi lot peste media Ligii 1) sau Argeşul, unde s-a investit mult (înfrângerea în faţa Timişoarei nu înseamnă mai nimic, pentru că şi alţii vor mai pierde puncte în faţa trupei lui Cârţu). Care vor fi viitoarele „europene”? Cu toate pretenţiile unora (vezi Mititelu din Craiova), doar câteva nume sunt luate la modul serios în calcul când vine vorba de lupta pentru titlu, de cele două locuri care duc în Champions League în 2007 şi de celelalte două pentru Cupa UEFA. E, mai întâi, tripleta tradiţională din ultimii ani Steaua - Dinamo - Rapid, la care se adaugă certitudinea CFR Cluj a lui Dorinel Munteanu şi promisiunea (cam demult) Poli Timişoara sub bagheta lui Cârţu, cel cu autobaza... În ce măsură, însă, poate Provincia disputa Capitalei supremaţia? Poli se reconstruieşte etern de doi - trei ani. Ce a adus Olăroiu a îndepărtat Hagi, ce a făcut Hagi dărâmă Cârţu şi tot aşa în fiecare sezon. „Implanturile” bucureştene Gigel Bucur, Gigel Coman, Caramarin, Pleşan, Grigorie, Alexa (Claudiu Niculescu?) au dat prea puţin satisfacţie şi randament. Mult mai mult a realizat, cu mijloace mult mai reduse şi cu infinit mai puţină publicitate, Dorinel Munteanu la Cluj. Nici CFR, însă, nu pare a avea forţa de a reuşi mai mult decât să încurce uneori pe teren propriu pe vreuna dintre componentele „tripletei”. Când vine vorba despre şansele celor trei la titlu intervine subiectivismul; după cum eşti rapidist, dinamovist sau stelist, după cum îl antipatizezi pe Becali, pe Borcea, pe Copos, pe MM Stoica, pe Dinu „Vamă” sau pe Turcu. Paradoxal, se discută mult mai puţin despre Lucescu jr., Rednic şi Olăroiu, trei tehnicieni din noul val, care au dovedit că ştiu meseria pe care şi-au ales-o. Din păcate, este emblematic pentru modul cum este tratat campionatului nostru: sunt puşi în prim-plan cei care vorbesc, nu cei care muncesc acolo jos, în iarbă şi alături, pe banca suferinţelor. Din aceste motive, îl las pe fiecare cititor să evalueze singur şansele la titlu ale uneia sau alteia dintre protagoniste. |