Săptămâna 24 – 30 august 2006, numărul 199

POLITIC SAMTID mai cere şase luni de la UE Oana Bimbirică Demarat la jumătatea anului trecut, programul SAMTID, una dintre cele mai importante investiţii din judeţul Hunedoara, s-a lovit, până acum, de nenumărate neajunsuri care, la rândul lor, au generat multe probleme autorităţilor locale şi judeţene implicate în acest proiect. După ce o parte dintre primarii celor şase localităţi vizate de programul SAMTID au protestat împotriva unor detalii ale proiectului cerute imperios de Uniunea Europeană, cea care, practic, finanţează lucrările, în derularea proiectului a apărut o altă problemă, prevăzută de altfel, de către autorităţile hunedorene. Din cauza neînţelegerilor financiare dintre antreprenor şi firmele care execută, în subantrepriză, lucrările, la sfârşitul acestei luni, reprezentanţii Consiliului Judeţean Hunedoara vor cere Comisiei Europene prelungirea cu şase luni a termenului de finalizare a lucrărilor pentru acest proiect pilot al programului SAMTID. Reabilitarea a circa o sută de kilometri de reţele de apă potabilă din şase localităţi ale judeţului - Orăştie, Haţeg, Simeria, Călan, Geoagiu şi Brad, proiect în valoare totală de 5,6 milioane de euro, s-a împotmolit şi este încă departe de data recepţionării lucrărilor. A început şi termină primul Cel mai bine în ceea ce priveşte gradul de executare al lucrărilor, dar şi calitatea acestora, stă oraşul Geaogiu. De altfel, această localitate a fost cea în care s-a ridicat, anul trecut, prima cupă de pământ pentru reabilitarea reţelelor de apă prin programul SAMTID. Primarul oraşului Geoagiu, Simion Mariş, susţine că, după un an de la debutul lucrărilor, în localitatea pe care o cârmuieşte au fost schimbate aproximativ 90 la sută din cei aproximativ zece kilometri de reţea de apă potabilă preconizaţi prin intermediul acestui program. De asemenea, circa trei kilometri de ţeavă au fost montaţi pentru a asigura accesul la alimentarea cu apă a locuitorilor satului Aurel Vlaicu. „Nu pot să spun că sunt nemulţumit, dar nici foarte mulţumit de modul în care au fost realizate lucrările. Însă, spre deosebire de alte localităţi implicate în program, noi suntem norocoşi. În plus, cu toate că nu avem nici un fel de control asupra acestui program, deoarece nu noi am încheiat contractul, eu m-am ţinut de capul firmei care execută lucrarea şi nu i-am lăsat să facă treaba de mântuială”, a afirmat Mariş. Deşi consideră că lucrările sunt în grafic, primarul Geoagiului recunoaşte că este imposibil ca programul să fie terminat la data planificată, pentru că mai sunt încă multe lucruri de pus la punct. „Pe anumite porţiuni ale reţelei, unde s-a lucrat, noi am dat deja drumul la apă, însă, în rest, mai este nevoie de finisaje şi racorduri”, a mai spus primarul. În pragul UE, ca după bombardament La polul opus al modului în care a fost pus în aplicare programul SAMTID, se află oraşul Simeria. Acesta este parte a programului SAMTID, cu o valoare a finanţării de aproximativ 500.000 de euro, iar, prin intermediul lui, în oraş, vor fi reabilitaţi 6,3 kilometri de reţea de apă potabilă şi va fi introdus acest serviciu şi pe o stradă lipsită, până acum, de apă. Pe hârtie lucrurile arată bine, însă, practic, în Simeria, de mai bine de o lună, nimeni nu mai mişcă nimic la programul SAMTID. Primarul localităţii, Petru Păun Jura afirmă că, aici, lucrările au fost abandonate, iar oraşul arată, acum, ca după bombardament. „Dacă s-au reabilitat, până acum, doi kilometri e mult. Ar fi trebui să fie recepţionate cel puţin 50 la sută din lucrări. Totul a fost scăpat de sub control. Cei de la firma antreprenoare sunt nişte şmecheri şi cred că din cauza lor se întâmplă totul. Eu nici nu mai ştiu câte firme au lucrat în Simeria, în subantrepriză. Fiecare a lucrat o lună - două, după care au plecat, pretextând că nu au fost plătite. Acum, eu am rămas cu străzile neasfaltate, pline de gropi, în pragul iernii.” a declarat Jura. Acesta este nemulţumit şi de faptul că nu are posibilitatea să controleze sau să tragă la răspundere firmele vinovate de neîndeplinirea angajamentelor contractuale, din cauza faptului că toate lucrurile în ceea ce priveşte aplicarea programului SAMTID au fost puse la punct de Consiliul Judeţean Hunedoara, nu de Primăria Simeria. „Nu este posibil să se întâmple aşa ceva cu un program aprobat şi finanţat de Uniunea Europeană. Nu ştiu ce se petrece. Am reclamat acest lucru şi prefectului şi celor de la consiliul judeţean, iar eu sper să se rezolve ceva, pentru că mie nu îmi convine să intru în iarnă cu străzile pline de şanţuri”, a mai spus primarul Simeriei. Cu şi fără beneficii Nici la Orăştie, o altă localitate implicată în programul SAMTID, lucrurile nu stau cu mult mai bine. De altfel, primarul acestui municipiu a fost unul dintre cei mai vehemenţi critici ai modului în care se desfăşoară acest program. Comunitatea pe care o cârmuieşte va beneficia cel mai mult de pe urma acestei investiţii, având în vedere faptul că, în Orăştie, vor fi reabilitaţi circa 17 kilometri de reţea, în schimbul a 1,4 milioane de euro. Aici, lucrările au început în luna august a anului trecut, iar până acum, au fost reabilitaţi circa cinci kilometri de reţea. Imediat după începerea lucrărilor, primarul Iosif Blaga a început să critice modul în care lucrau cele două firme angajate în subantrepriză de societatea Essex and Empedos, care câştigase la nivel naţional licitaţia pentru executarea lucrărilor. „Muncitorii ăştia lucrează de mântuială. După ce bagă conductele, le acoperă cu nisip, ca să nu mai vorbim de faptul că branşamentele sunt făcute de mântuială. I-am reclamat de nenumărate ori la Consiliul Judeţean şi la dirigintele de şantier. Nu le-am dat amenzi, numai avertismente”, a declarat Blaga. Întrebat despre numele firmei care execută acum lucrările pentru SAMTID, la Orăştie, primarul nu a ştiut să dea un răspuns, afirmând că, în acest moment, nu mai lucrează nimeni nimic pentru că firmele s-au tot schimbat între ele. „Oricum, eu nu sunt mulţumit de calitatea lucrărilor, pentru că ele nu sunt făcute ca lumea. Deşi se laudă că au terminat reabilitarea unor tronsoane de reţea din oraş, acestea nu sunt folosite încă, iar locuitorii folosesc tot apa livrată prin reţeaua veche a oraşului”, a mai spus Iosif Blaga. Amenzi şi recepţii la lucrări Dacă la Orăştie, primarul a fost mai îngăduitor cu constructorii, nu acelaşi lucru s-a întâmplat la Haţeg. Edilul şef al acestui oraş, Nicolae Timiş, a amendat cu peste 20 de milioane de lei firma care execută, aici, lucrările pe programul SAMTID, pentru simplul fapt că nu au acoperit gropile pe care le-au săpat pentru a schimba ţevile de apă. „Nu-i mai las să sape nici o groapă până ce nu le acoperă pe cele deja existente”, a afirmat Timiş. În plus, acesta susţine că, deşi sunt de calitate, lucrările sunt foarte întârziate şi datorită faptului că firma consultantă pentru proiectul de execuţie a lucrat dezastruos, „deoarece nu a ieşit pe teren să ia datele, ci a făcut totul din birou. Lucrările au început la sfârşitul anului trecut, iar până acum s-a realizat doar 20 la sută din cei 15 kilometri de apă potabilă, când, în mod normal, ar fi trebui să fie deja gata mai mult de 50 la sută din proiect. E grav faptul că noi nu avem nici un fel de putere de decizie, suntem doar beneficiari ai lucrărilor”, a mai spus primarul oraşului Haţeg. Totuşi, pe unele porţiuni, de aproximativ patru kilometri, unde lucrările au fost finalizate şi recepţionate, s-au făcut probele, iar apa potabilă curge veselă prin nişte conducte noi-nouţe. Întârzieri peste întârzieri Dorin Păran, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, cel care se ocupă de coordonarea acestui program, recunoaşte că, de la începerea lucrărilor, au existat numeroase disfuncţionalităţi care au dus la o întârziere a datei de finalizare a reabilitării tuturor reţelelor de apă potabilă preconizate. „Această întârziere are mai multe cauze, printre care se numără şi neplata la timp de către constructor a firmelor executante, dar şi faptul că autorităţile locale nu au achitat la termen cota de TVA aferentă. De asemenea, s-a prelungit prea mult semnarea unei noi soluţii pentru addendum la contract pentru zona Călanului” a afirmat Păran. Acesta mai spune că, la sfârşitul lunii august, va avea loc şedinţa Comitetului de Monitorizare a programului SAMTID în care se va cere prelungirea cu şase luni a termenului de finalizare a lucrărilor pentru toate cele cinci judeţe, printre care se află şi Hunedoara, implicate în proiectul pilot al acestui program. Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara susţine că acest lucru nu va implica nici un fel de sancţiuni din partea Delegaţiei Comisiei Europene în România, iar, pentru a recupera timpul pierdut, firma constructoare Essex and Empedos va lucra pe banii ei. „Nu s-au cheltuit mai mulţi bani decât erau preconizaţi, iar până în prezent s-au consumat circa 2,4 milioane de euro din cele aproximativ cinci milioane de euro cât are alocat, de la Uniunea Europeană, judeţul Hunedoara”, a mai declarat Dorin Păran. Comentarii?

Săptămâna 24 – 30 august 2006, numărul 199