Săptămâna 24 – 30 august 2006, numărul 199

REALITATEA HUNEDOREANĂ


Monalise Hihn


În minele din Valea Jiului încă se mai lucrează cu utilaje din anii ´70
Bani se dau, unde-s modernizările?


Compania Naţională a Huilei Petroşani a cheltuit, de la începutul anului, peste 200 de miliarde de lei vechi pentru achiziţionarea de produse necesare în subteran. Cu toate acestea, ori suma alocată a fost prea mică, ori banii nu au fost cheltuiţi pe materialele de care era nevoie. Minerii sunt din nou nemulţumiţi că nu au materiale cu care să lucreze şi spun că sunt obligaţi să recupereze cam tot ce se poate din fronturile închise. Ortacii din Valea Jiului folosesc utilaje vechi de peste 30 de ani, iar forţa de muncă este îmbătrânită.



Achiziţii insuficiente

După accidentul de muncă de la Lupeni, din 8 august, în care trei mineri au ajuns la spital intoxicaţi cu monoxid de carbon, a ieşit din nou la iveală lipsa acută a materialelor şi utilajelor cu care se confruntă industria extractivă din Valea Jiului. În acelaşi timp, în primul semestru al acestui an, Compania Naţională a Huilei Petroşani a cheltuit nu mai puţin de 220 de miliarde lei vechi pentru produsele necesare în subteran, după cum spun oficialii, cea mai mare sumă, de peste 65 de miliarde lei, fiind alocată pentru plasă de sârmă şi panouri. De asemenea, fonduri importante au fost cheltuite pentru stâlpi hidraulici necesari la susţinerile din subteran, grinzi de susţinere şi piese de schimb, vase de extracţie. Totuşi, fie suma pentru achiziţii a fost insuficientă, fie banii au luat direcţii greşite şi nu s-a cumpărat ceea ce ar fi fost necesar cu adevărat, pentru că minerii spun în continuare că materialele puse la dispoziţie sunt insuficiente. De exemplu, cei trei ortaci care au suferit ultimul accident de muncă din mina de la Lupeni, la începutul lunii august, se aflau într-o zonă interzisă. Ei au ajuns la spital, din cauza emanaţiilor de gaze toxice, după ce au pătruns într-o zonă interzisă. Ei erau acolo pentru a recupera un cap de întoarcere pentru un transportor. Ortacii deschideau un nou front de lucru şi aveau nevoie de subansamble. „Încă o dată se adevereşte lipsa materialelor şi a pieselor de schimb”, atrage atenţia preşedintele Ligii Sindicatelor Miniere din Valea Jiului, Zoltan Lacatoş.

Transportoare vechi

Liderul minerilor din Valea Jiului spune că aprovizionarea cu materiale şi materii prime este cel puţin defectuoasă. „Este o mare lipsă de piese. Trebuie să recuperăm tot ceea ce se poate recupera, pentru a avea activitate în subteran. Nu sunt fonduri pentru aprovizionare, nu sunt fonduri pentru materiale. Sunt necesare alocaţii bugetare, separat de Bugetul de Venituri şi Cheltuieli al Companiei Naţionale a Huilei. Sunt necesare investiţii în piese de schimb, în scule performante, fiabile, pentru transportoarele din subteran, care sunt învechite, sau măcar piese noi pentru cele existente să avem”, declară Zoltan Lacatoş. El mai adaugă că există transportoare de la sfârşitul anilor ´60 - ´70, care încă sunt folosite în subteran. În acelaşi timp, Lacatoş spune că de un an de zile se chinuie să atragă atenţia asupra lipsurilor cu care se confruntă mineritul din Valea Jiului. Dar, în timp ce minerii spun că nu au nici măcar cuie suficiente, Ministerul Economiei şi Comerţului tot promite utilaje performante. Chiar la Petroşani, ministrul de resort, Codruţ Sereş a declarat că se vor face investiţii în minerit, chiar şi la Exploatarea Mininieră Lupeni, locul ultimului accident de muncă produs în Vale: „Există de la rectificarea bugetară o sumă de 80 de miliarde de lei vechi ca şi investiţii de capital pe transferuri în bugetul Ministerului Economiei şi Comerţului, destinaţi investiţiilor Companiei Naţionale a Huilei. În plus, există în momentul de faţă la nivelul ministerului identificate surse pentru suplimentarea acestei sume cu încă 70 de miliarde de lei vechi pentru a ajunge la 150 de miliarde de lei. Ne dorim să achiziţionăm un complex mecanizat care să fie instalat la Lupeni”. Până atunci, ortacii recuperează materiale şi îşi pun viaţa în pericol...

Forţă de muncă îmbătrânită

Dar problemele mineritului nu se opresc aici. Sindicaliştii reclamă că forţa de muncă din mineritul Văii Jiului este îmbătrânită. În paralel cu restructurările de personal nu s-au mai făcut şi angajări. Compania Naţională a Huilei Petroşani mai are la ora actuală sub 12.000 de angajaţi, după ce, în urma programelor repetate de restructurare a forţei de muncă, au fost disponibilizaţi mii de ortaci. Ultima dată, angajări de personal au fost făcute în anul 2000 şi foarte puţine: 300 de tineri pentru toate exploatările din cadrul Companiei Naţionale a Huilei Petroşani. De altfel, chiar ministrul Economiei şi Comerţului, Codruţ Sereş este de părere că la CNH nu trebuie făcute angajări, cel puţin în acest moment, şi declară că : ”Media de vârstă, de 38 de ani, la nivelul Companiei Naţionale a Huilei Petroşani, nu este una ridicată. Orice astfel de discuţie poate fi luată în considerare doar după momentul în care restructurarea sectorului minier, respectiv restructurarea CNH, ia sfârşit”. Ministrul este contrazis chiar de liderii Ligii Sindicatelor Miniere din Valea Jiului. „Un miner nu se face într-o zi sau în două - trei. Un bun profesionist se formează într-o perioadă de trei - cinci ani. Şi trebuie să aibă de la cine să înveţe meserie. De la cine învaţă, pentru că în cinci ani cei mai mulţi dintre minerii de acum vor ieşi la pensie?”, spune Lacatoş, care spune că nu există nici o lege în România care să interzică angajările în perioada în care se fac restructurări de personal.



Săptămâna 24 – 30 august 2006, numărul 199