Săptămâna 24 – 30 august 2006, numărul 199
|
REPORTAJ
Geoparcul Dinozaurilor rămâne
la stadiul de proiect
Ciprian Iancu
O idee inedită, avansată cu aproape zece ani în urmă, nu se materializează din lipsă de bani, motivul cronic al multor nerealizări din judeţul Hunedoara şi nu numai. În deceniul trecut, în ţara Haţegului s-a avansat ideea înfiinţării unui geoparc pe modelul celor din ţările dezvoltate, care să îndeplinească şi cerinţele UNESCO pentru a avea un astfel de statut. În 1999 s-a înfiinţat şi o asociaţie care să promoveze realizarea lui, organizaţie numită „Asociaţia Geoparcul Dinozaurilor”. Între timp lucrurile au evoluat ajungând însă doar la stadiul de aprobări date pe hârtie şi recunoaşteri din partea instituţiilor internaţionale, inclusiv a UNESCO.
ţara Haţegului este considerată, pe bună dreptate, una dintre cele mai frumoase regiuni din România. Zona, mărginită la sud de Masivul Retezat, la est de Munţii Şureanu, iar la nord-vest de Munţii Poiana Ruscăi, cuprinde oraşul Haţeg şi 11 comune. Fiecare sat îşi păstrează aproape bine tradiţiile străvechi. Mai mult, monumentele istorice au fiecare povestea sa (cel puţin una), de la Cetatea Colţ (după care Jules Verne s-a inspirat pentru a scrie „Castelul din Carpaţi”) până la poveştile bisericilor medievale de la Sântămărie Orlea ori Densuş. Iniţiatorii geoparcului au convenit însă că ar fi mult mai interesant şi mai „comercial” dacă ar scoate în faţă un alt atuu turistic al zonei, şi anume numeroasele descoperiri legate de dinozauri care au fost făcute în zonă. Aşa s-a ajuns ca dinozaurii să fie incluşi chiar şi-n titulatura parcului. Aşadar, dinozaurii nu sunt decât un element al unui geoparc ce se poate mândri şi cu multe alte atracţii turistice. „Vrem să atragem atenţia asupra zonei per ansamblu şi avem idei destule în acest sens. Cât despre rezolvarea problemei dinozaurilor, din punct de vedere turistic, aici e nevoie de bani, bani mulţi”, spune directorul Geoparcului, lectorul universitar Alexandru Andreşanu. Nici o schimbare În 2004 Guvernul a decretat ca ţara Haţegului să se mai numească şi „Geoparcul Dinozaurilor”. S-a stabilit apoi ca geoparcul să fie administrat de Universitatea Bucureşti, cea care, din 1977 încoace, an de an, s-a ocupat de studierea fosilelor de dinozauri descoperite în acest areal. Anul trecut geoparcul a fost inclus în Federaţia Internaţională a Geoparcurilor şi, mai mult, a căpătat şi statut de obiectiv UNESCO. Cele 100.000 de hectare ale sale îl fac să fie unul dintre cele mai mari din lume (pe întreaga planetă existând doar 35 de astfel de amenajări). În plus, geoparcul de la Haţeg este singurul din Europa Centrală şi de Sud-Est. Aceste detalii, pe lângă ideea spectaculoasă a existenţei dinozaurilor în zonă, nu au adus încă banii doriţi pentru ca şi simplul trecător să observe vreo diferenţă. ţara Haţegului rămâne aşa cum este, cu frumuseţile ei. Cine trece pe aici fără să fi citit, în presă ori pe Internet, despre Geoparcul Dinozaurilor, riscă să nu afle nimic. Doar dacă, din întâmplare, dă peste expoziţia de ouă de dinozaur amenajată în oraşul Haţeg, unde se află şi un prim punct de informare referitor la Geoparc, simplul turist poate afla câte ceva. Idei sunt, banii să vină Problema de bază a proiectului „Geoparcul Dinozaurilor din ţara Haţegului” rămâne nerezolvată. Este vorba despre restaurarea castelului de la Nălaţivad şi amenajarea unui muzeu al dinozaurilor în aer liber. Castelul a aparţinut baronului Francz Nopcsa, cel care, la începutul secolului trecut, în calitatea sa de paleontolog recunoscut pe plan european, a cercetat zona Haţegului şi a revoluţionat cunoştinţele despre dinozauri de la acea vreme. În plus, castelul deţine şi o grădină mare de 12 hectare care ar putea fi amenajată ca muzeu cu dinozauri în mărimi naturale. Ideea „costă” cel puţin 2 milioane de euro. O altă idee importantă a proiectului constă în realizarea de „dino-stop-uri”, 10 la număr, pe cele două drumuri naţionale care străbat ţara Haţegului, spre Petroşani - Târgu Jiu şi spre Caransebeş - Lugoj - Timişoara. Dino-stop-urile se doresc a fi puncte de informare despre geoparc, dotate fiecare cu câte un dinozaur în mărime naturală. Rezolvarea acestei chestiuni este evaluată la 500.000 de Euro. Directorul geoparcului, profesorul Alexandru Andreşanu, spune însă că va mai trece ceva vreme până vor veni şi banii: „Am depus un proiect la Agenţia pentru Dezvoltare Regională prin care cerem finanţare pentru restaurarea Castelului de la Nălaţivad şi amenajarea muzeului dinozaurilor. Aici aşteptăm un răspuns favorabil şi, din câte am înţeles, avem oarece şanse la bani din fondurile structurale (fonduri ce se vor aloca după aderarea la UE). Pentru dino-stop-uri, am cerut 500.000 de Euro la Ministerul Transporturilor şi, deocamdată, nu avem un răspuns clar”. În ţara Haţegului au fost identificate urmele a 10 specii de dinozauri. Cele mai des întâlnite au fost fosilele, mai bine zis fragmente din fosilele dinozaurilor pitici. La sfârşitul Erei Mezozoice, actualul ţinut al Haţegului era o insulă în Marea Thetys, iar dinozaurii de aici nu s-au dezvoltat prea mult, având o talie de maximum 2 metri, cu mult sub media celorlalţi. Specialiştii spun că dinozaurii de la Haţeg sufereau de „nanism insular”. Pe lângă dinozaurul pitic, aici a mai trăit şi un „zmeu”, se pare carnivor, despre care se crede că ar fi fost înrudit cu fiorosul Tyrannosaurus. Este vorba despre o reptilă zburătoare al cărei cap, cu tot cu cioc, avea peste trei metri, numită de specilişti Hatzgopteryx, adică „Monstrul zburător din Haţeg”. Telmatosaurus Transylvanicus (o şopârlă primitivă, lungă de 5 metri) şi Magyarosaurus Dacus („şopârla ungară din Dacia” - denumită după naţionalitatea lui Francz Nopcsa) sunt alte specii de dinozauri ale căror urme au fost găsite în zonă, iar cercetările continuă. |
Săptămâna 24 – 30 august 2006, numărul 199