Săptămâna 31 august – 6 septembrie 2006, numărul 200

REPORTAJ Spania - El Dorado al românilor Monalise Hihn Încă de la sfâşitul anilor ´90, zeci de mii de români au ales să îşi încerce norocul plecând în lumea largă: unii pentru că iubesc aventura (prea puţini!), alţii în căutarea unui trai mai bun. Una dintre destinaţiile favorite a devenit, începând cu anul 2000, Spania. În prezent, aici locuiesc, potrivit unor date neoficiale, în jur de 800.000 dintre compatrioţii noştri. Comunitatea românească este a treia ca mărime în Spania, după cea marocană şi ecuadoriană. Dacă România se integrează la 1 ianuarie 2007 în Uniunea Europeană, guvernul condus de socialistul Jose Luis Rodriguez Zapatero va acorda drept de muncă nelimitat pentru muncitorii români care vor dori să muncească în Peninsula Iberică, astfel că, probabil, şi mai mulţi români se vor îndrepta înspre Spania, devenită în câţiva ani un veritabil El Dorado pentru români. De asemenea, compatrioţii noştri care locuiesc legal în Spania ar putea avea drept de vot la alegerile locale începând de anul viitor. Construcţiile - locul de muncă favorit Spania este ţara din UE care a absorbit cele mai multe fonduri europene. De altfel, autorităţile de la Bruxelles vorbesc despre un veritabil model spaniol, această ţară având o capacitate de absorbţie de 116 la sută a banilor proveniţi de la comunitatea europeană. Cu sumele primite, Spania a fost reconstruită. Practic, se poate spune că această ţară e un şantier. Nu mergi pe stradă fără să vezi macarale şi panouri care să te avertizeze că imobilul respectiv este construit cu fonduri provenite de la Uniunea Europeană. Norocul românilor! Nu există şantier în Spania în care să nu lucreze măcar un român! Presa iberică îi citează pe mulţi dintre angajatorii spanioli care au declarat în repetate rânduri că preferă să angajeze muncitori români, care sunt harnici şi îşi văd de treabă. Dovada că ei au spus adevărul o constituie numărul mare de documente pe care firmele spaniole de construcţii le-au eliberat românilor în 2005, când Parlamentul a adoptat o lege propusă de Guvern prin care s-a regularizat statutul muncitorilor care lucrau ilegal în această ţară. Dacă majoritatea bărbaţilor lucrează în construcţii, femeile s-au îndreptat înspre restaurante, menaj sau îngrijirea bătrânilor. Poveştile potrivit cărora românii sunt căpşunarii Spaniei sunt de multă vreme depăşite... Românii devin proprietari După ce şi-au regularizat statutul în Spania, foarte mulţi români au început să-şi cumpere locuinţe. Reprezentantul unei agenţii imobiliare din Comunitatea Valenciană, Luis Medina, declară că 90 la sută dintre clienţii săi din anul 2006 sunt de origine română: „În primele şapte luni ale acestui an, cei mai mulţi dintre cei care ne-au călcat pragul sunt români. Spaniolii nu sunt atât de interesaţi să îşi cumpere o locuinţă. Românii sunt altfel. Am fost surprinşi să vedem cât de mult îşi doresc să devină proprietari. Mulţi ne-au spus că aşa se simt integraţi în comunitate. În plus, vor să se simtă respectaţi şi cred că aşa îşi vor câştiga respectul spaniolilor. Eu consider că l-au primit deja, pentru că sunt harnici şi respectuoşi”. Mihaela şi Cosmin sunt de loc din judeţul Dâmboviţa. Provin din nişte familii foarte sărace. Au venit în Spania din 2003. Cu un an înainte de a-şi încerca norocul în Peninsula Iberică au dormit într-un grajd. Mergeau la sapă cu ziua pentru a-şi câştiga existenţa. Au plecat din ţară de disperare. Aveau un copil şi foarte puţini bani ca să-l hrănească. La trei ani de când au ajuns în Spania, Mihaela lucrează ca bucătăreasă la un restaurant din staţiunea Benidorm, iar Cosmin în construcţii. De anul trecut, locuiesc într-un apartament cochet, cu trei camere, situat la zece minute de plajă. „Eram atât de săraci, încât aproape că nu aveam după ce să bem apă. Mergeam la sapă cu ziua ca să trăim. Munceam până nu mai puteam. Din păcate, pentru câţiva lei. N-am mai rezistat şi ne-am luat lumea în cap. Aveam în Spania un văr, care şi-a luat şi el câmpii, tot de sărăcie. Întâi am făcut curat, apoi am ajuns la bucătărie, unde curăţam legume. M-am uitat în stânga şi în dreapta, la ce făceau bucătarii. Am furat de la ei meserie. După ce s-a pensionat un bucătar, şeful meu mi-a zis să încerc. Acum câştig 1.200 de euro pe lună. Şi Cosmin a intrat pe şantier. Anul trecut, ne-am luat casă. Plătim o mie de euro pe lună rată. În 30 de ani vom deveni proprietari. Nu contează! Să ne ajute Dumnezeu să fim sănătoşi! Nu ne temem de muncă. Cândva am stat într-un grajd. Îi mulţumim lui Dumnezeu pentru tot ceea ce ne-a dat!”, povesteşte Mihaela. Raiul hoţilor Din păcate, nu toţi românii care au ales să-şi încerce norocul în Spania sunt precum Mihaela şi Cosmin. Ziarele din Spania vorbesc zilnic despre compatrioţi de-ai noştri care au ales să ne amintească de ce suntem priviţi cu ostilitate în multe locuri din Europa. Bandele de români fură din magazine, sparg locuinţe, bancomate etc. şi găsesc şi tot soiul de metode să comită astfel de fapte. În plus, mai nou, şi membri ai unor grupări de hoţi din alte ţări care acţionează pe teritoriul Spaniei spun, atunci când sunt prinşi, că sunt români. Peninsula Iberică este şi raiul prostituatelor din România. La lăsarea întunericului, dacă ai curiozitatea să străbaţi cu maşina anumite străzi din marile oraşe, este imposibil să nu vezi aşteptân-du-şi clienţii prostituate din România. Le recunoşti de la o poştă. De asemenea, în cluburile ilegale din Peninsula Iberică practică cea mai veche meserie din lume compatrioate de-ale noastre. Poliţia din România împreună cu cea din Regatul Spaniei au reuşit să anihileze o mulţime de astfel de reţele, dar munca lor e departe de a fi finalizată. Printre cei care au fost prinşi şi încarceraţi în Spania pentru proxenetism se numără şi un hunedorean. El este încarcerat într-o închisoare din Valencia şi are de ispăşit o pedeapsă de 13 ani. Ziarele din Spania îl descriu pe L.Ş. ca pe un periculos cap al unei reţele de carne vie. La Hunedoara, familia ştie că e închis pentru furt. Au Şi ei faliţii lor În luna aprile a acestui an, Guvernul spaniol a lansat procedura de dizolvare a consiliului municipal al staţiunii balneare Marbella, din sudul ţării, aflat în centrul unui imens scandal de corupţie în domeniul imobiliar. Decizia, fără precedent în istoria Spaniei, a fost luată după ce poliţia i-a arestat pe primarul Marbellei, adjunctul său şi alte cinci persoane apropiate acestora, pentru primirea de foloase necuvenite, în valoare de circa 2,4 milioane de euro, în schimbul unor favoruri de natură imobiliară. Se vorbeşte despre eliberarea în mod abuziv a unor autorizaţii de construcţie! Parcă am mai auzit despre asta! Şi acum, la aproape cinci luni, scandalul continuă. Presa vorbeşte zilnic despre matrapazlâcurile reprezentanţilor autorităţilor locale. La domiciliul unuia dintre cei arestaţi, poliţiştii au descoperit, într-un coş de gunoi, o pungă în care aflau 300.000 de euro, iar acasă la un altul au fost găsite mai multe tablouri valoroase. O pânză a pictorului spaniol Miro era agăţată într-o baie deasupra bideului! Vă sună cunoscut?! De asemenea, există mulţi constructori care trag şi ei ţepe. Se întâmplă adesea, ca în urma controalelor, să se constate că la blocurile de locuinţe construite nu s-a respectat proiectul. Nu de puţine ori s-a întâmplat ca unii dintre lucrători să nu-şi primească salariul sau să fie obligaţi să lucreze mai multe ore decât sunt trecute în contractul de muncă. Gheorghe Ciobanu din Deva este unul dintre românii care nu au putut să obţină statut legal în Spania pentru că angajatorul său avea debite către stat: „M-a dus cu vorba până în ultima zi în care puteam să-mi bag actele. Lucram la el pe şantier de trei ani. Mi-a dat documentele, dar actele mele au fost respinse, întrucât nu îşi plătise datoriile. Stau tot ilegal şi muncesc tot la el. Unde să mă duc?!”. Vasile Stângă, cetăţean de onoare al Valenciei Actualul antrenor al echipei masculine de handbal Steaua Bucureşti, Vasile Stângă (foto), născut la Hunedoara, a jucat trei sezoane la Avidesa Valencia, între 1989 - 1992. În 1991 a câştigat cu această echipă Cupa Spaniei. Vasile Stângă îşi aminteşte: „Echipa nu era una puternică, dar ne-am dorit foarte tare să câştigăm. Adversară era FC Barcelona, câştigătoarea Cupei Campionilor Europeni. A fost un meci dramatic. Au existat două reprize de prelungiri. În ultimele secunde scorul era egal. Am obţinut o aruncare de la şapte metri, după ce am fost faultat în semicerc. Niciunul dintre colegii mei spanioli nu a avut curajul să bată lovitura. Am aruncat şi am înscris. A fost o bucurie de nedescris la Valencia”, povesteşte Vasile Stângă. Tot în acel meci, adversarul său direct a fost Inaki Urdangarin. Peste câţiva ani, acesta a devenit unul dintre ginerii Regelui Juan Carlos al Spaniei, prin căsătoria cu infanta Cristina. „Chiar ne-am contrat de câteva ori în timpul meciului”, spune campionul hunedorean. După câştigarea Cupei Spaniei, Vasile Stângă şi coechipierii săi au devenit cetăţeni de onoare ai Valenciei. Comentarii?

Săptămâna 31 august – 6 septembrie 2006, numărul 200