Săptămâna 7 – 13 septembrie 2006, numărul 201

ANCHETĂ „Most wanted” în varianta Poliţiei Române Monalise Hihn Din cele 28 de persoane care sunt trecute pe site-ul Inspectoratului General al Poliţiei Române la secţiunea „Most wanted”, trei au săvârşit infracţiuni grave în judeţul Hunedoara. Unul dintre cei trei este născut chiar în municipiul Hunedoara. Cei trei sunt: Petru Şelaru, Ion Chiţa şi Paul Popa. Toţi trei sunt căutaţi prin Interpol pentru omor sau tentativă de omor. Pe aceeaşi listă mai figurează Omar Hayssam, Gregorian Bivolaru, Severin Tcaciuc, Nicolae Popa, Mihai Bucurenciu, Ion Clămparu etc. Lista cuprinde cei mai periculoşi criminali, terorişti şi interlopi din ţară, daţi în urmărire generală sau internaţională. Aici nu figurează însă numele fostului locotenent al lui Miron Cozma, Romeo Beja, şi nici cel al lui Cornel Crâznic, unul dintre capii bandei din care fac parte „Spumă şi Bibanu´”, anihilată la sfârşitul anului 2004. Paul Popa Cel mai periculos dintre cei trei pare să fie Paul Popa, născut în data de 26 septembrie 1972, în Comăneşti, judeţul Bacău, cu ultimul domiciliu în Bacău. Semnalmentele sale sunt: înălţime 1,80 m, atletic, păr negru, poartă cioc şi mustaţă. Este căutat pentru tentativă de omor şi infracţiuni la regimul armelor şi muniţiilor. El a fost condamnat la 12 ani de închisoare în lipsă. În ianuarie 2002, la Deva, în urma unui conflict cu mai multe persoane, Popa a utilizat un pistol, în încercarea de a-şi intimida adversarii. El a tras un foc de avertizare în aer, dar când a fost încolţit de mai mulţi indivizi a apăsat pe trăgaci la nimereală. În această altercaţie a fost rănit Daniel Dumitru D.. Faima lui Paul Popa este legată mai mult de prietenia sa cu celebrul interlop Konstantinos Passaris. De altfel, poliţiştii nu au exclus posibilitatea ca băcăuanul să fi avut o anumită contribuţie la jafurile armate puse la cale de grec. Multă vreme s-a vorbit că Popa ar fi avut o legătură şi cu asasinarea, în martie 2000, a sublocotenentului Saşa Disici, eveniment petrecut la Ianova. Atunci, poliţiştii l-au identificat pe criminal în persoana lui Raul Opriş (n. red.: găsit vinovat ulterior şi pentru asasinarea, la Deva, a fostului vicepreşedinte al PDSR Hunedoara, Sorin Moldovan), care s-a împuşcat în cap în momentul în care trupele D.I.A.S. au încercat să-l prindă. Despre Paul Popa se presupune că se află în străinătate, unde s-ar folosi de documente false. Petru Şelaru Şi Petru Şelaru, zis Petre, născut în data de 4. 06. 1973, la Hunedoara, cu domiciliul în acelaşi oraş, este un infractor periculos. El este cunoscut în zonă pentru nenumăratele bătăi şi altercaţii la care a luat parte. De altfel, el era unul dintre recuperatorii de care se temeau cam toţi datornicii din zonă, pentru „corecţiile” pe care le aplica. Semnalmentele sale sunt: 1,70 m înălţime, atletic, ochi căprui, păr şaten, tuns zero. Are mandat de arestare preventivă pe o perioadă de 30 zile pentru omor calificat. În data de 04.12. 2001 el i-a aplicat mai multe lovituri în zona toracică victimei N.I. de 46 ani, provocându-i acesteia decesul. Mai multe persoane care locuiesc în Spania declară că s-ar fi întâlnit cu Şelaru, care se pare că lucrează ca bodyguard la o discotecă. Ion Chiţa Ion Chiţa este născut în data de 28. 12. 1967, în comuna Pipirig, judeţul Neamţ, unde are şi domiciliul. El este căutat prin Interpol de aproape şase ani pentru omor. În noaptea de 19 spre 20 aprilie 2000, pe raza judeţului Hunedoara, l-a ucis în bătaie pe Ion P. de 48 ani, din judeţul Harghita, care se afla în transhumanţă cu o turmă de oi. A fost condamnat la 18 ani de închisoare. Despre Chiţa nu se cunoaşte unde s-ar afla. Export de fugari La fel ca şi cei trei, şi fostul lider al minerilor, Romeo Beja, şi Cornel Crâznic, din grupul „Spumă şi Bibanu´”, au reuşit să dispară din România, dar nu se află pe lista celor mai căutaţi români. Romeo Beja a plecat din România cu puţin timp înainte de a fi condamnat definitiv şi încarcerat. Se pare că el a trecut graniţa în luna aprilie a anului trecut. Fostul lider de la mina Paroşeni a fost condamnat la cinci ani de puşcărie pentru Mineriada din 1999, de la Costeşti. Se pare că el se află în Austria, unde ar fi cerut azil politic împreună cu familia. Despre Cornel Crâznic, zis şi ţăranu´, se ştie că a reuşit să fugă în Spania, înainte să fie arestat. El a fost implicat în nu mai puţin de 30 de dosare penale. De altfel, Crâznic a postat pe internet un material în care declară că este victima poliţiştilor şi procurorilor din judeţul Hunedoara. Crâznic spune pe site-ul http://cornelcraznic.freeservers.com: „Am fost dat în urmărire internaţională prin Interpol pentru faptele pe care se presupune că le-aş fi săvârşit. Fiind arestat de Poliţia din Spania, în baza mandatului emis de autorităţile române, m-am opus extrădării, considerând cererea ca fiind ilegală şi abuzivă. Am adresat un memoriu şi Curţii Europene a Drepturilor Omului arătând modul în care am fost tratat în România, nedreptăţile pe care am fost obligat să le suport şi tratamentul discriminatoriu la care sunt supus. Verificând condiţiile extrădării, instanţa de judecată spaniolă a constatat că nu este îndeplinită condiţia dublei incriminări şi, ca atare, a dispus punerea mea în libertate. (Fapta pentru care am fost în România condamnat la 1 an şi 6 luni închisoare nu constituie în Spania infracţiune, ci contravenţie, sancţionându-se cu amendă)”. Penciuc a obţinut azil Ioan Penciuc, fost ofiţer în trupele speciale ale Ministerului de Interne (USLA) şi fostă gardă de corp a lui Miron Cozma, era căutat prin Interpol. Anul trecut, Ministerul Justiţiei a solicitat expulzarea lui din Marea Britanie, dar pentru o condamnare primită în 2000 pentru trafic de influenţă şi nu pentru Mineriada din 1999. Penciuc a fost trimis în judecată sub acuzaţia că, timp de doi ani, a primit valută de la persoane care doreau să obţină vize pentru diferite state occidentale. Dat în urmărire internaţională în acest dosar, el a fost identificat în Anglia şi arestat. După o săptămână, a fost eliberat pe cauţiune. Anul acesta, autorităţile din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord au aprobat cerea sa de azil. Comentarii?

Săptămâna 7 – 13 septembrie 2006, numărul 201