Săptămâna 7 – 13 septembrie 2006, numărul 201

POLITIC Alegerile pentru Parlamentul European, văzute de partidele politice Oana Bimbirică La 1 ianuarie 2007, România speră să devină parte a Uniunii Europene şi să intre, practic, în lumea bună a politicii, dar mai ales a economiei libere, care să aducă şi o creştere în buzunarul românului. Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, românii vor avea, pe lângă acces liber pe piaţa muncii din ţările membre ale acestui organism, şi drept de decizie în cadrul Parlamentului European (PE). Cei 35 de parlamentari români cu statut de euroobservator prezenţi, acum, în legislativul Uniunii Europene vor fi înlocuiţi, după data de 1 ianuarie 2007, de tot atâţia parlamentari ai României care vor avea drepturi egale cu ceilalţi europarlamentari. Deocamdată, nu există o lege care să reglementeze modul de alegere al acestor viitori europarlamentari. În schimb, fiecare partid politic cu reprezentare legislativă a întocmit cel puţin o propunere legislativă în acest sens, cu speranţa că va reuşi să o şi impună în preferinţele Guvernului şi ale Parlamentului. Aşteaptă varianta Guvernului Unul dintre partidele care au întocmit o iniţiativă legislativă referitoare la alegerea parlamentarilor europeni este şi PD. Printre semnatarii proiectului de lege se află deputatul PD de Hunedoara, Monica Iacob Ridzi, care ocupă şi un post de euroobservator la Parlamentul European. „Alături de colegii mei şi cu sprijinul Ministerului Integrării Europene, am participat la realizarea acestui proiect de lege după o perioadă de aproape nouă luni de practică în Parlamentul European ca euroobservator. Practica a peste 20 de state membre UE a dovedit că modalitatea de organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru Parlamentul European, aşa cum am descris-o în această iniţiativă, este eficientă, modelul este simplu şi funcţional şi respectă toate criteriile europene în domeniu”, a afirmat Ridzi, care şi-a exprimat, deja, intenţia de a candida pentru un post de europarlamentar. Deputatul PD de Hunedoara susţine că listele de candidaturi pentru Parlamentul European ar trebui să fie „echilibrate“, cu persoane care au experienţă în funcţii executive sau în parlament, precum şi cu tineri, care să cunoască limbile engleză sau franceză. „La alegerile pentru Parlamentul European, noi, cei din PD ne aşteptăm să obţinem cel puţin 14,5 la sută, adică mai mult de cinci eurobservatori”. În ceea ce-i priveşte pe liberali, senatorul PNL de Hunedoara, Viorel Arion, a afirmat că Guvernul este cel mai în măsură să elaboreze un proiect de lege pentru alegerea europarlamentarilor. „Toate partidele urmăresc anumite interese, au propriile variante referitoare la acest subiect, iar, uneori, se bat cap în cap. Un proiect de lege viabil pentru aceste alegeri ar trebui să fie întocmit de către Guvern, iar eu cred că acest lucru se va întâmpla până la sfârşitul anului. Actul normativ va fi aprobat în procedură de urgenţă, iar alegerile se vor desfăşura, anul viitor, potrivit legii întocmite de către Executiv”, a declarat Arion. PSD a fost respins, PC mai aşteaptă În ceea ce priveşte iniţiativa legislativă a Partidului Conservator (PC), aceasta a fost întocmită de însuşi şeful acestei formaţiuni politice, împreună cu deputatul Daniela Popa. „Acest proiect de lege al nostru este un prim pas spre votul uninominal care a fost, până acum, ignorat chiar de către Parlamentul României. Ca o noutate faţă de celelalte partide, noi propunem ca fiecare alegător să aleagă de pe lista de candidaţi ai Partidului Conservator exact persoana care doreşte să-l reprezinte în legislativul european. Nu mai contează ordinea candidaţilor pe liste, la fel ca în cazul alegerilor locale sau generale. În plus, noi credem că doar partidele cu reprezentativitate parlamentară pot să depună liste de candidaţi pentru Parlamentul European, pentru că celelalte nu au niciun fel de putere de decizie”, a afirmat Ionica Popescu, deputat PC de Hunedoara. Propunerea legislativă pe care PSD vrea să o impună ca lege pentru alegerea parlamentarilor europeni îi aparţine deputatului Vasile Puşcaş şi a primit deja avizul negativ al Guvernului. Acesta şi-a exprimat dezacordul în legătură cu propunerea iniţiatorului ca alegerile pentru Parlamentul European să se desfăşoare în circumscripţii electorale împărţite pe structura a opt regiuni de dezvoltare, iar modalitatea de vot să fie cea a scrutinului preferenţial. Executivul nu a fost de acord cu propunerea PSD, similară cu cea a PC, prin care doar partidele parlamentare pot depune liste de candidaţi pentru legislativul european. În plus, formularea ambiguă din textul proiectului de lege întocmit de PSD nu permite nici organizaţiilor minorităţilor naţionale, cum ar fi UDMR, să vină cu liste de candidaţi, cu toate că uniunea are reprezentativitate parlamentară la nivelul ambelor camere. Comentarii?

Săptămâna 7 – 13 septembrie 2006, numărul 201