Săptămâna 14 – 20 septembrie 2006, numărul 202

ADMINISTRAŢIE Mircia Muntean mai vrea pământ! Monalise Hihn Primăria Deva a primit de la Ministerul Apărării Naţionale două imobile şi două terenuri care au aparţinut MApN. Este vorba despre o suprafaţă de teren de aproximativ 163.000 de metri pătraţi de teren şi de aproape 3.500 de metri pătraţi de clădiri. Decizia de cedare a imobilelor şi terenurilor respective aparţine Guvernului României care a aprobat prin Hotărârea nr. 911 din iulie 2006 această tranzacţie. Predarea şi preluarea imobilelor şi a terenurilor se va face în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a hotărârii, adică în data de 17 septembrie 2006. Primarul Devei, Mircia Muntean, spune că MApN trebuie să dea administraţiei locale 28 de hectare. Vorbeşte cu Băsescu Primarul Devei, Mircia Muntean (medalion), nu ştie că localitatea pe care o conduce s-a făcut cu peste 16 hectare de teren şi două clădiri, mai ales că legislativul reşedinţei de judeţ nu mai deţine asemenea „comori”: „Ştiu că au fost date toate terenurile Armatei consiliilor locale, cu excepţia Devei. Preşedintele României, Traian Băsescu, care a fost primar general al Capitalei şi ştie despre ce este vorba, a spus că aceste terenuri, precum şi alte clădiri ale statului ar trebui să intre în patrimoniul consiliilor locale. Cine ştie să le administreze mai bine decât administraţiile locale?”. Conform hotărârii Guvernului României, terenurile şi imobilele vor fi destinate realizării unor obiective cu caracter industrial. În acelaşi timp, edilul-şef al Devei adaugă că suprafaţa respectivă de teren nu poate fi folosită pentru destinaţia pe care a dat-o executivul: „Cum să se ridice acolo obiective cu caracter industrial, chiar în zonă rezidenţială?!”. Pe de altă parte, primarul Devei spune că se va adresa duminică, 17 septembrie, preşedintelui României, Traian Băsescu, pentru ca în Consiliul Suprem de Apărare a ţării să fie luată în discuţie trecerea în patrimoniul Consiliului Local Deva a terenului respectiv: „O să vorbesc duminică la ţebea cu preşedintele Băsescu despre suprafaţa respectivă. Doar la Deva nu s-a dat terenul. Poate că e vorba despre ostilitate din partea celor de la unitatea militară să nu se treacă terenul la Consiliul Local. Nu s-a dat nimic la administraţia locală, confundaţi voi terenurile. Trebuie să se transfere 28 de hectare. Nu există hotărâre de guvern pe 16 hectare. Nu v-aţi uitat bine”. Primarul se va adresa şefului statului tocmai în ziua în care intră în vigoare hotărârea Guvernului României de predare şi preluare a imobilelor şi a terenurilor respective, adică în data de 17 septembrie 2006. Aceasta a fost semnată în primul rând de şeful partidului din care face parte primarul Devei, adică de Călin Popescu-Tăriceanu, preşedinte al PNL şi premier al României. În plus, hotărârea a fost contrasemnată de mai mulţi miniştri, printre care se numără şi colegul de partid al primarului Muntean, Teodor Atanasiu, ministrul Apărării Naţionale. Discuţii şi pentru imobilul BNR De asemenea, edilul-şef al municipiului Deva declară că îi va explica preşedintelui şi despre situaţia creată de emiterea altei hotărâri a Guvernului României, respectiv cea legată de transferul clădirii BNR din Deva în patrimoniul Prefecturii judeţului Hunedoara. „Mă voi adresa preşedintelui şi în legătură cu acel imobil”, afirmă Mircia Muntean. La începutul lunii august, clădirea şi terenul în care a funcţionat la Deva Banca Naţională a României, sucursala Arad, a intrat în administrarea Instituţiei Prefectului Judeţului Hunedoara, în vederea desfăşurării activităţilor specifice de către serviciile publice comunitare, prin Hotărârea Guvernului nr. 643/2006. Este vorba despre imobilul şi terenul aferent acestuia, în suprafaţă totală de 2.646 metri pătraţi. La vremea respectivă, primarul Devei s-a declarat nemulţumit de decizia luată şi a spus că va face o interpelare în Parlament pentru a afla de ce imobilul şi terenul respectiv nu au fost trecute în patrimoniul comunităţii locale: „Toate spaţiile BNR au fost date consiliilor locale. De ce nu s-a întâmplat aşa şi la Deva? Voi face o interpelare în Parlament. De ce l-au trecut la Prefectură? În plus, prefectul deţine o funcţie temporar. Aceasta poate să dispară. Sediul e al Devei. Îl dădeam cu titlu gratuit, dar ni l-au luat şi l-au băgat în patrimoniul cui? Guvernul e executiv, iar prefectul e reprezentantul acestuia în teritoriu. N-are nimic cu patrimoniul. Eu puteam să iau un credit şi să girez cu acesta şi să fac o altă investiţie. Oricum, îl dădeam cu titlu gratuit, dar trebuia să îl dea comunităţii locale”. Acum s-a răzgândit şi se va adresa preşedintelui Băsescu, la ţebea, la Serbările Naţionale închinate comemorării a 134 de ani de la moartea lui Avram Iancu. Oraş fără terenuri În ultimii ani, Consiliul Local Deva a vândut aproape toate terenurile şi clădirile pe care le deţinea. Promisiunile din campania electorală nu mai pot fi onorate. Recent, Consiliul Local Deva a vândut unor italieni 12 hectare de teren, suprafaţă care, iniţial, fusese atribuită, cu titlu gratuit, unor familii de tineri, ce urmau să-şi construiască în zonă locuinţe. Timp de doi ani oamenii au fost purtaţi cu vorba. Găselniţa?! Terenul nu beneficia de căi de acces şi de utilităţi. Într-un final, Consiliul Local Deva a constatat că nu are bani pentru utilităţi edilitare, adică în jur de 2,3 milioane de euro, şi a scos terenul la licitaţie. Firma câştigătoare, SC Sanca SRL Deva, a oferit doar cu 0,06 la sută mai mult decât preţul de pornire al licitaţiei (1,20 euro pe metru pătrat), adjudecând terenul pentru 1,26 euro pe metru pătrat, la care se adaugă TVA. În acelaşi timp, experţii în afaceri imobiliare spun că valoarea terenului este mult mai mare, adică între cel puţin 20 de euro pe metru pătrat şi maximum o sută de euro pe metru pătrat. Din această tranzacţie, Consiliul Local Deva a câştigat cu puţin peste 150.000 de euro. Conform datelor de la Registrul Comerţului, firma câştigătoare a fost înfiinţată în anul 2005 şi funcţionează într-un apartament. Societatea aparţine unor cetăţeni italieni, care urmează să construiască în 36 de luni un cartier de locuinţe, dar în contract nu se specifică ce se va întâmpla dacă societatea respectivă nu finalizează lucrările în termenul stabilit. Totodată, Consiliul Local Deva nu mai deţine nici spaţii pe care să le închirieze. Rând pe rând, acestea au fost şi ele vândute. Practic, orice investitor care doreşte să înceapă o afacere la Deva şi nu cumpără teren sau spaţii de la persoane private nu se mai poate baza pe un răspuns favorabil din partea administraţiei locale pentru o solicitare în acest sens. Comentarii?

Săptămâna 14 – 20 septembrie 2006, numărul 202