Săptămâna 21 – 27 septembrie 2006, numărul 203

ADMINISTRAŢIE „Realiştii” conduc judeţul Hunedoara Oana Bimbirică Ingineri, profesori, medici, tehnicieni sau jurişti. Acestea sunt doar câteva dintre profesiile celor care, în urmă cu doi ani, au primit, prin vot, prerogativele de a lua hotărâri pentru binele hunedorenilor. Componenţa Consiliului Judeţean Hunedoara este relativ omogenă, cea mai mare parte a consilierilor fiind produsul diverselor facultăţi de politehnică din România, cu specializări de la construcţii până la minerit. Cu toate că în acest an, instituţiile de învăţământ superior cu profil de ştiinţe politice şi administrative îşi atrag potenţialii studenţi cu perspectiva unei cariere în domeniul administraţiei locale, niciunul dintre membrii legislativului judeţului Hunedoara nu are astfel de studii. Aproape toate profesiile trecute în CV-urile consilierilor judeţeni nu au nimic de a face cu administraţia publică locală sau cu votarea legilor, însă asta nu i-a împiedicat pe aceştia să ocupe un loc pe listele de candidaţi la alegerile din 2004 şi, cu atât mai puţin, să primească votul hunedorenilor. Dacă studiile de specialitate lipsesc aproape cu desăvârşire din pregătirea membrilor legislativului judeţean hunedorean, fie pentru că, în urmă cu câţiva ani, acestea nu erau la modă, fie pentru că, din viitorul pe care şi-l dorea fiecare, nu făcea parte o carieră în acest domeniu, din fericire, toţi cei 33 de consilieri judeţeni au trecută în CV absolvirea a cel puţin unei instituţii de învăţământ superior. Astfel, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, liberalul Mircea Moloţ, este unul dintre consilierii care ies din tiparul inginerilor, profesie devenită deja o obişnuinţă pentru reprezentanţii administraţiilor locale de prin toate părţile româneşti. După ce a absolvit Facultatea de Matematică din Cluj-Napoca, Moloţ a decis să-şi îmbunătăţească cunoştinţele şi să-şi mărească numărul diplomelor, terminând o specializare în managementul turismului la Universitatea „Mihai Eminescu” din Timişoara, asta aducându-i şi o pregătire economică, pe lângă cea de profesor de matematică. Partea democrată din conducerea legislativului judeţului Hunedoara este reprezentată de inginerul hidrotehnician Dorin Păran, unul dintre vicepreşedinţii acestei instituţii. Cunoştinţele sale în ceea ce priveşte domeniul legat de apă ar putea să fie motivul pentru care lui Păran i-au fost date „pe mână” programele ISPA şi SAMTID, legate de reabilitarea sistemelor de apă potabilă şi canalizare, aflate în curs de desfăşurare în judeţul Hunedoara. Până să devină vicepreşedinte al consiliului judeţean, Dorin Păran a ocupat un post de director la o societate comercială din Deva, iar până în 1992, a lucrat exact în domeniul de care se leagă profesia sa, fiind inginer la Oficiul de Gospodărire a Apelor (OGA). Absolvent de Politehnică este şi Petru Mărginean, vicepreşedintele conservator al Consiliului Judeţean Hunedoara. Acesta a ales specializarea în construcţii, iar până să devină subprefect al judeţului, iar ulterior, secund al lui Mircea Moloţ, Mărginean a lucrat la diverse firme cu activitate în acest domeniu. Cu toate că face parte din breasla inginerilor ajunşi pe funcţii în administraţia locală, sau poate tocmai din acest motiv, Petru Mărginean a absolvit, în 2004, Facultatea de Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir” din Bucureşti, fiind poate singurul consilier judeţean cu o astfel de pregătire. Profesori cu şi fără diplomă Plecând de la vârf în jos, şi cea mai mare parte a membrilor simpli ai legislativului judeţului au făcut parte, cândva, din pepiniera unei instituţii de învăţământ superior, care scotea ingineri cu diverse specializări, pe bandă rulantă. Fiecare dintre cele cinci partide reprezentate în consiliul judeţean, fără să luăm în considerare PNŢCD care a intrat, recent, în legislativ prin migraţia unui membru PC, are cel puţin un inginer care ocupă un scaun de consilier judeţean. Nu lipsesc nici inginerii ajunşi la pensie şi catapultaţi, prin vot, în legislativul judeţului, un exemplu, în acest sens, fiind Vasile Albu, de la PNL şi Vasile Siminie, de la PRM. Nici tagma profesorilor, educatorilor sau învăţătorilor nu are puţini reprezentanţi în rândul celor care iau hotărâri pentru locuitorii judeţului Hunedoara. Liberalii Marius Constantinescu, Petru Jurconi şi Ionel Moş au aceeaşi profesie cu şeful lor pe linie administrativă, Mircea Moloţ. Nici PSD nu face excepţie de la regula dascălilor ajunşi în legislativul judeţean, un exemplu, în acest sens, fiind Natalia Intotero, de profesie institutor şi ocupând un post de învăţătoare la colegiul din Geoagiu. Un consilier judeţean cu calitatea de profesor trecută în CV are şi PD, în persoana lui Marin Stan, însă acesta a ieşit din câmpul muncii şi poate fi trecut şi la categoria pensionarilor din legislativul hunedorean. Cu toate că nu au absolvit o instituţie de învăţământ superior care să le dea dreptul să-şi treacă în dreptul meseriei titulatura de „profesor”, câţiva dintre inginerii din consiliul judeţean consideră că au suficiente cunoştinţe cât să-i înveţe şi pe alţii, motiv pentru care ocupă posturi de dascăli pe la diverse unităţi şcolare. Printre aceştia se numără şi Ilie Onica de la PRM, care este unul dintre profesorii de la Universitatea Tehnică din Petroşani şi Radu Sorin, de la PSD, profesor universitar doctor inginer la aceeaşi instituţie de învăţământ superior. Cu stetoscop şi dor de ducă O categorie profesională destul de slab reprezentată în Consiliul Judeţean Hunedoara este cea a economiştilor şi juriştilor. PSD şi PNL sunt partidele care şi-au trimis în legislativul judeţului câte un specialist în economie. Pesedistul Ioan Rus, fost vicepreşedinte al acestui organism, până în 2004, şi liberala Eugenia Simedru, sunt cei doi consilieri judeţeni care se pot lăuda cu o diplomă de economist. În plus, domeniul legislativ pare să fie înţeles cu adevărat doar de consilierii Ion Pitulescu de la PNŢCD, fost şef al Poliţiei Române şi Gheorghe Popescu, de la PSD, singurii jurişti cu diplomă din legislativul judeţului Hunedoara. De altfel, cei doi sunt şi printre puţinii membri ai „organului” emitent de hotărâri pentru hunedoreni, care iau cuvântul pentru a semnala cazurile de încălcare a legilor în adoptarea unor decizii de către consiliul judeţean. „Rara avis” în legislativul judeţului Hunedoara sunt consilierii cu profesii mai neobişnuite pentru un astfel de post. Lidia Dobrei, fost membru PSD, actualmente la PNL, este singurul medic care a ajuns să voteze hotărâri pentru bunul mers al administraţiei locale din judeţul Hunedoara. Cu predispoziţie spre călătorii mai degrabă decât iniţierea şi adoptarea unor hotărâri cu rang de lege la nivel local este şi pesedistul Ioan Ştaier. Acesta este de profesie agent turistic şi participă la şedinţele de consiliu judeţean, atunci când nu are treabă la Filiala ACR a judeţului Hunedoara pe care o conduce de pe poziţia de director. Jurist în minoritate Şi Prefectura Hunedoara este condusă tot de către ingineri. Prefectul Cristian Vladu (foto), fost membru PD, a ajuns în fruntea judeţului de pe poziţia unui inginer cu funcţie de director în cadrul Sucursalei CFR Marfă Timişoara. Tot dintr-un domeniu care are legătură cu transportul vine şi subprefectul, Dan Pricăjan. Inginerul cu simpatii şi carnet de membru al PNL, până la începutul acestui an, Pricăjan este administratorul unei prospere firme din Orăştie, care se ocupă de comercializarea unor cunoscute mărci de maşini. Singurul non-inginer din fruntea Prefecturii Hunedoara este subprefectul Attila Dezsi. Jurist de profesie, fostul membru UDMR a ajuns secundul lui Vladu, pentru că aşa cerea legea, de pe poziţia de secretar general al prefecturii, post care cerea o pregătire exclusiv juridică. Comentarii?

Săptămâna 21 – 27 septembrie 2006, numărul 203