Săptămâna 28 septembrie – 4 octombrie 2006, numărul 204
|
ADMINISTRAŢIE
Plan pentru Hunedoara anului 2100
Ciprian Iancu
Echipa Universităţii Politehnica Timişoara, desemnată de Consiliul Judeţean Hunedoara să elaboreze un plan urbanistic al viitoarei conurbaţii Deva - Hunedoara - Simeria, se apropie de finalizarea primei etape de lucru. În acelaşi timp, apar şi primele idei despre cum ar trebui să arate întregul perimetru. După planul întocmit de specialiştii timişoreni se va ghida întreaga dezvoltare a celor trei oraşe, care, deja de ani buni, se apropie fizic unul de celălalt, haotic, prin fabrici, depozite de fier vechi, case, garaje, pe scurt, prin construcţii de tot felul.
La mijlocul lunii viitoare, Consiliul Judeţean va primi un prim raport întocmit de Universitatea Politehnica Timişoara, în cadrul demersului de realizare a unui Plan Urbanistic General pentru perimetrul Deva - Hunedoara - Simeria. Raportul va conţine date şi imagini reale legate de modul în care arată zona. „Pentru prima oară în România se elaborează un astfel de plan. Suntem mult ajutaţi de ortofotoplanurile (imagini detaliate surprinse din avion, de la mare înălţime) realizate în 2005, deci destul de recente, de Oficiul Naţional de Cadastru. Comparativ cu planurile urbanistice predate de Primării, am depistat diferenţe majore pe care acum le punem în ordine”, spune conf. dr. Radu Radoslav, coordonatorul proiectului încredinţat de Consiliul Judeţean în urma unei licitaţii din iulie, contra unei sume de 110.000 de RON. „Păstraţi coşurile de furnal” Profesorul Radoslav spune că abia la începutul anului viitor se vor discuta în detaliu amplasamentele pentru zone comerciale, zone rezidenţiale, căi de acces şi aşa mai departe. Cu toate acestea, coordonatorul proiectului avansează primele idei: „Pe cele 140 de hectare ocupate acum de ruinele fostului combinat de la Hunedoara s-ar putea crea o zonă rezidenţială. Acolo ar trebui să rămână acele coşuri înalte (coşurile de la Oţelăria Siemens Martin 2). Ele dau identitate oraşului şi ar fi păcat să se dărâme, mai ales că nu ocupă o suprafaţă foarte mare. Alte oraşe au avut obiective vechi şi le-au dărâmat, iar după aceea, când era deja prea târziu, oamenilor le-a părut rău. O altă idee importantă ar fi realizarea unui mall la Sântuhalm, pentru ca acesta să poată fi accesat uşor de locuitorii tuturor celor trei oraşe. Acolo mi s-ar părea normal să fie zona comercială principală şi cea de business, un fel de „downtown” al noii aglomerări urbane, un „creier” al oraşului”. Radu Radoslav mai spune că, după părerea sa, Deva ar trebui să se dezvolte în partea de nord-vest până aproape de zona inundabilă a Mureşului, pentru simplul motiv că este singura direcţie în care terenul mai permite această dezvoltare. Pentru asta va fi nevoie de cel puţin două căi rutiere de traversare a actualei linii ferate, una în dreptul gării şi cealaltă la Sântuhalm. Drum Hunedoara - Chimindia O altă idee îndrăzneaţă a echipei care lucrează la plan este ca drumul dinspre Hunedoara să nu se oprească la Sântuhalm, ci să continue spre Nord, să „taie”, complexul comercial actual şi să ajungă până dincolo de Mureş, spre Chimindia. Astfel, oraşul Hunedoara va avea un acces mai direct şi mai uşor spre viitoarea autostradă, Coridorul lV paneuropean, care va fi amplasat, în mare parte, pe malul nordic al Mureşului, iar cei care vor veni dinspre Hunedoara nu vor mai fi nevoiţi să ocolească prin Deva sau Simeria. În această viziune „primară” a echipei de arhitecţi de la Timişoara, centrul comercial şi de business al conurbaţiei va fi la Sântuhalm, la doar un kilometru distanţă de locul pe care se va amenaja un aeroport pentru curse charter şi cargo, şi la nici doi kilometri de traseul Coridorului lV. „Un oraş trebuie să aibă obiectivele principale comune: aeroport, mall, centru de afaceri, aeroport şi rampă ecologică de gunoi, iar noi vom încerca să îndeplinim această condiţie. E vorba însă de o suprafaţă foarte mare. Am identificat deja mai multe terenuri din acest „triunghi” ce trebuie ecologizate. Deocamdată, nu am ajuns şi la capitolul viitoarelor zone rezidenţiale ale conurbaţiei”, adaugă Radu Radoslav. 
Primarul Hunedoarei, Nicolae Schiau, a părut uşor surprins de ideea avansată de arhitecţii timişoreni, de a se păstra coşurile de la OSM2 (foto) ca o a doua emblemă a oraşului, pe lângă Castelul Corvinilor. „În principiu n-am cum să nu fiu de acord cu ideea, dar am avut până acum abia o singură întâlnire cu domnii de la Politehnica Timişoara. Este o temă care, într-adevăr, trebuie dezbătută şi nu mi se pare deloc imposibil de păstrat acele coşuri”, spune Nicolae Schiau, primarul unui oraş în care foarte mulţi dintre locuitori încă mai duc dorul „dudei”, sirena care se auzea în fiecare zi la şapte dimineaţa, trei după-amiaza şi unsprezece seara, marcând astfel începerea unui nou schimb în combinatul siderurgic, devenind şi un fel de „orologiu” al oraşului. Edilul-şef al Devei, Mircia Muntean, are o viziune uşor diferită în ce priveşte extinderea oraşului pe care-l administrează: „Se poate să mergem cu construcţii dincolo de linia ferată, spre nord-est, dar acolo va trebui să ridicăm nivelul solului cu cel puţin un metru pentru a nu avea probleme cu revărsările Mureşului. Până una alta, de construit se va construi în partea opusă, pe Dealul Paiului, unde în general vor apărea case, şi spre Sântuhalm, unde vor fi fel şi fel de obiective”. Planificarea urbanistică a „triunghiului” Hunedoara - Deva - Simeria este o adevărată provocare pentru orice specialist în domeniu |
Săptămâna 28 septembrie – 4 octombrie 2006, numărul 204