Săptămâna 28 septembrie – 4 octombrie 2006, numărul 204
|
REALITATEA HUNEDOREANĂ
Oana Bimbirică
„Centura” Haţegului se face, dar cu întârziere
Varianta ocolitoare a oraşului Haţeg nu va putea fi terminată în acest an, cu toate că Primăria are toţi banii necesari punerii în aplicare a acestei investiţii. Principala cauză a întârzierii finalizării şoselei este scandalul pe care l-a iscat unul dintre consilierii locali ai oraşului. Acesta a refuzat să pună la dispoziţia autorităţilor o suprafaţă de teren aflată în proprietatea sa, pe unde ar fi trebuit să treacă o parte din centura ocolitoare a Haţegului. Cu toate că s-a certat „la cuţite” cu conducerea Primăriei şi a solicitat un preţ exorbitant pentru vânzarea terenului în cauză, consilierul Gheorghe Răileanu ar putea să piardă suprafaţa respectivă, prin aplicarea de către autorităţile locale a procedurii de expropriere pe caz de utilitate publică. 
Circa 73 de metri pătraţi „furaţi” de şosea Problema construirii unei şosele de centură pentru oraşul Haţeg este una care s-a pus încă dinainte de anul 1989. Aceasta era gândită ca o ramificaţie a DN66 Gorj - Petroşani - Simeria, aflat la limita judeţului Hunedoara. Atunci, au început primele lucrări care vizau, pe lângă realizarea unei şosele de ocolire de circa 500 de metri, construirea a două poduri peste două pâraie, dar şi realizarea unei construcţii care să protejeze o conductă de gaz metan, care se află în apropierea locului pe care urmează să-l traverseze varianta de centură. Până în anul 1996, când au fost sistate lucrările din cauza lipsei de bani, nu a fost realizat nici un metru din varianta de ocolire, ci doar o parte din infrastructura unui pod. Autorităţile au hotărât reluarea lucrărilor de construire a acestei şosele la începutul acestui an, finanţarea urmând să fie asigurată de către Guvernul României. Primăria Haţegului a primit, încă de anul trecut, aproximativ 22 de miliarde de lei, cu ajutorul cărora să ducă până la capăt construcţia celor aproximativ 1,5 kilometri de şosea de centură. La fel ca şi în cazul construirii autostrăzilor, şi realizarea şoselei de centură a Haţegului implică folosirea unor terenuri ale locuitorilor aflaţi în aproprierea locului pe unde va trece varianta de ocolire, adică exproprierea proprietarilor. Potrivit proiectului, şoseaua de centură a acestui oraş va fi construită în aproprierea fostei Unităţi Mecanice de Transport Forestier (UMTF), aflată în proprietatea lui Gheorghe Răileanu, membru al consiliului local şi un foarte influent om de afaceri al zonei. Pentru a respecta proiectul întocmit, în acest sens, de specialişti, şoseaua urmează să ocupe circa 73 de metri pătraţi din curtea UMTF, practic, o porţiune de teren pe care nu se află decât un gard de BCA şi o gheretă în care stătea, pe vremuri, un paznic. Exclus pentru recalcitranţă Pentru a rezolva lucrurile cât mai repede posibil, Primăria Haţeg i-a oferit omului de afaceri aproximativ 180 de milioane de lei, adică circa 50 de euro/metru pătrat, pentru cei aproximativ 73 de metri pătraţi, însă Gheorghe Răileanu a refuzat să cedeze terenul pentru mai puţin de 450 de milioane de lei. Cele două părţi nu au reuşit să se înţeleagă nici în ziua de azi, însă primarul Haţegului, Nicolae Timiş, susţine că terenul omului de afaceri va fi oricum expropriat. Acesta declară că Primăria caută o soluţie pentru a devia cu câţiva metri centura ocolitoare a oraşului, însă terenul lui Răileanu va fi folosit pentru construirea unor trotuare pentru această şosea. „Comisia de specialitate de la Consiliul Judeţean a decis exproprierea terenului şi aşa se va întâmpla, chiar dacă Răileanu a atacat decizia la Curtea de Apel. Nu va câştiga acest proces, iar terenul îi va fi luat oricum, chiar dacă pe acolo nu va trece şoseaua propriu-zisă, ci vor fi construite trotuarele”, a afirmat primarul. Timiş mai spune că este aproape sigur că nu se va reuşi terminarea acestei centuri ocolitoare în acest an, atât din cauza reticenţei lui Gheorghe Răileanu, cât şi din cauza unui zid de protecţie pentru două magistrale de gaz metan, a cărui construcţie necesită un timp mai îndelungat. Pe de altă parte, Nicolae Timiş susţine că, din cauza atitudinii sale recalcitrante care a degenerat chiar prin lovirea cu pumnul a unui membru al comisiei de expropriere, dar şi pentru că s-a opus mai multor proiecte iniţiate de conducerea liberală a Primăriei Haţeg, Gheorghe Răileanu a fost exclus, printr-o decizie irevocabilă a Biroului Permanent din filiala locală a PNL, pentru că a lezat imaginea partidului. În plus, primarul mai spune că Răileanu îşi va pierde şi calitatea de consilier local al Haţegului. Gheorghe Răileanu nu a putut fi contactat pentru comentarii. |
Săptămâna 28 septembrie – 4 octombrie 2006, numărul 204