Săptămâna 26 octombrie – 1 noiembrie 2006, numărul 208

SOCIAL Şomeri pentru interesul comunităţii Oana Bimbirică După pierderea locului de muncă, indiferent din ce cauză s-a produs acest lucru, viaţa fostului angajat curge, de multe ori, într-o direcţie care pare să nu ducă nicăieri. Banii sunt din ce în ce mai puţini, mai ales dacă vin de la stat şi sunt singura sursă de venit a familiei şomerului, iar cel care, până în urmă cu ceva timp mergea liniştit la un serviciu care îl ajuta să supravieţuiască, are moralul din ce în ce mai scăzut. În ultimii cinci ani, statul s-a gândit să ofere, deşi doar temporar, o şansă celor care sunt condamnaţi să moară de foame, doar pentru că nu mai au un loc de muncă. Slujbele comunitare au devenit deja o modă pentru administraţiile publice locale din judeţul Hunedoara. În schimbul salariului minim pe economie, câteva sute de şomeri hunedoreni ajung să presteze munci necalificate, fiind angajaţi de primării să lucreze în aşa zis interes al comunităţii. Beneficiul: le merge cartea de muncă şi nu mai stau cu mâna întinsă, aşteptând bani de la stat. Salarii subvenţionate parţial sau total Curaţarea rigolelor, săpatul şanţurilor, deszăpeziri şi reabilitări de drumuri, tăiat copaci sau curăţat păşuni, acestea sunt doar câteva dintre aşa numitele munci comunitare, în care statul s-a gândit să-i angreneze pe cei care nu au un loc de muncă. În acţiunea de angajare a hunedorenilor, care devin, astfel, şomeri comunitari, se implică atât primăriile localităţilor care au nevoie de forţă de muncă pentru nişte lucrări pe care nu se înghesuie să le facă nimeni, cât şi Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Hunedoara, cea prin intermediul căreia se plătesc salariile muncitorilor. Potrivit lui Vasile Iorgovan, directorul executiv al AJOFM Hunedoara, locurile de muncă în domeniul comunitar sunt subvenţionate atât parţial, cât şi total de către stat, în funcţie de perioada în care se angajează aceste persoane. „Statul, prin agenţie, suportă 70 la sută din valoarea salariului fiecăruia dintre aceşti şomeri comunitari, dacă persoanele sunt încadrate în muncă în perioada 1 aprilie - 31 octombrie. În cazul în care angajările sunt făcute pe perioada iernii, adică în intervalul 1 noiembrie - 31 martie, salariile sunt subvenţionate într-o proporţie de sută la sută. Angajările se fac tot timpul, fiecare primărie având libertatea de a decide când are nevoie de forţă de muncă„, a afirmat Iorgovan. Angajările se fac pe o perioadă de maximum un an, neexistând o prevedere legală referitoare la durata minimă a acestor contracte. Carte de muncă, asigurările de sănătate şi contribuţiile la bugetul asigurărilor sociale plătite, plus un salariu de 2,6 milioane de lei „în mână„, acestea sunt avantajele pe care le are hunedoreanul fără un loc de muncă sau cel care trăieşte de pe urma venitului minim garantat şi care acceptă să presteze munci comunitare pe o perioadă de cel mult un an, cu posibilitatea prelungirii, printr-un act adiţional, a contractului de muncă. Cerere mare, buget suplimentat Leafa e mică, munca e zilnică, nu chiar uşoară, iar gândul că slujba este doar una temporară nu prea îţi ridică moralul. Cu toate acestea, conducerea AJOFM Hunedoara susţine că există suficient interes pentru astfel de slujbe din partea primăriilor, încât s-a ajuns şi la cazuri în care bugetul anual, alocat, în acest sens, de către stat judeţului, a fost suplimentat. Potrivit lui Iorgovan, în acest an, aproximativ 1250 de persoane au fost angajate pentru munci comunitare, valoarea totală a bugetului din care vor fi plătite parţial sau total salariile şi contribuţiile la stat ale şomerilor angajaţi fiind de peste 65 de miliarde de lei. „Sperăm ca până la începutul lunii noiembrie să mai angajăm şi alte persoane, astfel încât să ajungem la un total de peste 2000, aşa cum am preconizat. Am mai cerut o suplimentare a bugetului cu 17 miliarde de lei vechi, pentru că banii alocaţi iniţial nu ne-au ajuns„, a mai spus directorul executiv al AJOFM Hunedoara. Situaţia din 2006 este, oarecum, similară cu cea de anul trecut, când AJOFM a subvenţionat locurile de muncă pentru aproximativ 2700 de şomeri comunitari dintr-un buget de 53 de miliarde de lei. „Acest gen de slujbe asigură o infuzie de capital foarte mare pentru comunităţile locale. Din 2007, aceşti bani vor fi transferaţi direct către primării în vederea punerii în practică a descentralizării deciziei. Există încă probleme în ceea ce priveşte colaborarea cu anumite primării, deoarece în localităţile mai îndepărtate nu se cunoaşte numărul exact de şomeri, iar nici aceştia nu ştiu că pot beneficia de această şansă, chiar dacă doar temporar. Odată cu aceste angajări, sperăm să înregistrăm în baza noastră de date cât mai mulţi şomeri, care, în acest moment, nu apar nicăieri„, a mai spus Vasile Iorgovan. Puţini doritori, mulţi leneşi Printre localităţile în care o parte dintre persoanele fără un loc de muncă ajung să muncească în folosul comunităţii se numără Hunedoara, Deva, Vulcan, Petroşani, Geoagiu, dar şi comune cum ar fi General Berthelot, Turdaş, Romos sau Crişcior. Dacă dorinţa primarilor de a oferi o şansă acestor persoane este mare, nu acelaşi lucru se poate spune despre potenţialii muncitori. Leneşi şi dezinteresaţi de muncă, în general, sunt o parte dintre sutele de şomeri din municipiul Hunedoara. Aici, cu toate că a primit finanţare din partea AJOFM pentru 30 de persoane, începând de la 1 octombrie, Primăria Hunedoara nu a reuşit să adune decât aproape 20. „Nu vor, domnule, să muncească. Nu le place munca. S-au obişnuit să stea acasă şi să ia banul de la stat pentru nemuncă. Nu le convin condiţiile de muncă, pentru că stau afară în ploaie sau soare, vin la lucru în fiecare zi, timp de opt ore, uneori chiar şi sâmbata. Nu stau în condiţii de farmacie, e adevărat, dar dacă vor bani, trebuie să muncească„, a afirmat Lehel Demeter, şeful Serviciului de Administrare a Domeniului Public şi Privat din cadrul Primăriei Hunedoara. Acesta mai spune că mulţi dintre cei chemaţi pentru a fi angajaţi refuză să muncească, pretextând că nu au bani să-şi întocmească dosarul de angajare sau că salariul este prea mic. Nici şomerii angajaţi nu i-au scutit pe reprezentanţii primăriei de probleme, după ce, o parte dintre aceştia au început să lipsească cu zilele de la lucru sau să facă o muncă de mântuială. Lehel Demeter susţine că persoanele rămase în continuare angajate lucrează, acum, în diverse părţi ale Hunedoarei, la curăţarea resturilor vegetale, săpat de şanţuri pentru montarea stâlpilor de semaforizare, curăţarea canalelor decantoare din spatele unor blocuri sau la montarea mobilierului urban. Ajutor de nădejde pentru primării Dacă pentru unii primari şomerii comunitari mai mult creează probleme decât să le rezolve, alţi edili locali din judeţul Hunedoara spun că prestatorii de munci necalificate sunt o mană cerească pentru localitatea pe care o cârmuiesc. În comuna General Berthelot, aceste persoane au fost un ajutor de nădejde pentru autorităţile locale, mai ales atunci când a fost vorba de renovarea sediului primăriei. Tot ei au zugrăvit şcolile şi căminele culturale, dar au curăţat şi zonele verzi. În comuna Turdaş, cei aproximativ 15 şomeri angajaţi de primărie în luna martie a acestui an s-au dovedit a fi atât de pricepuţi, încât autorităţile au solicitat AJOFM prelungirea contractelor acestora până la sfârşitul anului, deşi ele expirau în luna noiembrie. Deoarece primăria nu dispune de un serviciu de gospodărire, şomerii au fost angajaţi de o firmă din localitate, însă sunt plătiţi tot de către administraţia locală. „Sunt foarte mulţumit de ei pentru că mi-am făcut treaba cu ei. Am făcut o popicărie la Turdaş, iar acum, lucrează la alta, în satul Pricaz. În plus, toate şcolile din comună au fost zugrăvite cu ajutorul lor şi au fost montate şi gratii la ferestre, confecţionate tot de către ei. Însă, trebuie să recunosc că şi ăştia sunt cam leneşi şi fac treabă doar dacă te ţii de capul lor, iar eu mă ţin„, a afirmat Aurel Lup, primarul comunei Turdaş. Şi primăria oraşului Geoagiu a angajat şomeri comunitari pentru a rezolva o parte din problemele cu care se confruntă localitatea. Astfel, 20 de persoane fără un loc de muncă sau beneficiare ale ajutorului prevăzut de venitul minim garantat au fost încadrate în muncă de către primărie pentru a lucra la repararea unui liceu şi a unei biserici din localitate. Alţi 15 şomeri comunitari pot fi văzuţi, zilnic, lucrând la reabilitarea unui drum părăginit de pe raza localităţii, însă aceştia au fost angajaţi de către o firmă privată, care dispune şi de utilajele necesare pentru activitatea pe care o prestează muncitorii. N-au nevoie de mână de lucru Deşi nu există localitate în judeţul Hunedoara care să nu aibă nevoie de lucrări de înfrumuseţare sau modernizare, există totuşi primării care, de ani de zile, nu s-au arătat şi nu se arată interesate să angajeze şomeri pentru munci comunitare. Printre acestea se numără cele din comunele Sarmizegetusa, Baia de Criş, Veţel sau Rapolt. O parte dintre primarii acestor localităţi susţin că nu au nevoie de mână de lucru temporară, deoarece în comuna pe care o conduc nu se desfăşoară lucrări comunitare, sau cele care se fac, sunt prestate de angajaţii primăriei ori de către beneficiarii Legii 416 privind venitul minim garantat. Pe de altă parte, dezinteresul faţă de angajarea şomerilor comunitari este generat, în comuna Baia de Criş, de existenţa, în patrimoniul primăriei, a unor utilaje cu ajutorul cărora este înlocuită, cu succes, munca oamenilor. Comentarii?

Săptămâna 26 octombrie – 1 noiembrie 2006, numărul 208