Săptămâna 2 – 8 noiembrie 2006, numărul 208
|
REALITATEA HUNEDOREANĂ
Monalise Hihn
Paradoxul Hunedoara
Începând cu 1 ianuarie, piaţa muncii pentru români se va liberaliza în majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană. Acest lucru va duce la creşterea deficitului de forţă de muncă şi în judeţul Hunedoara. Deja există sectoare, precum construcţiile sau cel de lohn, în care nu există suficientă forţă de muncă disponibilă şi calificată. În plus, din cauza pachetului salarial destul de modest, mulţi dintre hunedoreni refuză ofertele de muncă. Deja, conform unor cifre neoficiale, în jur de 20 de mii de hunedoreni au părăsit România în ultimii zece ani şi s-au angajat cu acte în regulă sau muncesc la negru în ţări din Uniunea Europeană. Pe de altă parte, în judeţul Hunedoara, zeci de ani, meseriile de bază erau în minerit şi siderurgie. Disponibilizările masive din cele două domenii au lăsat fără slujbe, în nouă ani, în jur de 60.000 de persoane. 
Construcţiile şi lohn-ul au cele mai mari probleme Muncitorii necalificaţi în construcţii sunt cei mai căutaţi pentru angajări de către agenţii economici hunedoreni. Cu toate acestea, bărbaţii tineri şi fără o slujbă nu se înghesuie să le ocupe. „Munca e grea, salariul mic şi nu merită!”, declară Marius Pleşa, un tânăr de 25 de ani, care a absolvit o şcoală profesională la Hunedoara. Pe de altă parte, cei mai mulţi tineri preferă să plece în străinătate şi să lucreze ca muncitori necalificaţi, dar pe un salariu de câteva ori mai mare. De exemplu, în judeţul Hunedoara, un muncitor necalificat în construcţii ar urma să primească un salariu net de aproximativ 100 - 150 de euro, în timp ce în Spania sau Italia ajunge să primească între 800 şi 1000 de euro. La ultima bursă a locurilor de muncă organizată în judeţ au fost disponibile aproximativ 300 de slujbe în acest domeniu şi prea puţini doritori. O situaţie asemănătoare este înregistrată şi în domeniul confecţiilor textile, tricotaje şi pielărie. Slujbele sunt oferite în această situaţie femeilor. Aici se lucrează în lohn. Acesta reprezintă un tip de contract internaţional prin care un producător (executant) se obligă să execute un produs la comanda unui beneficiar (ordonator), în schimbul unei remuneraţii şi pe baza documentaţiei tehnice pusă la dispoziţie de ordonator. Directorul executiv al AJOFM Hunedoara, Vasile Iorgovan, recunoaşte că oferta este prea mare în acest sector industrial: „Oferta depăşeşte cu mult posibilităţile noastre. Nu avem cum să şcolarizăm prea mult personal pentru că în judeţ nu există decât două centre de calificare ale agenţiei, în care dispunem de 20 de maşini. Apoi, singura şcoală în domeniu este cea de la Hunedoara, la Colegiul „Emanuel Gojdu”, unde învaţă o astfel de meserie 300 - 400 de elevi, iar oferta de locuri de muncă este de cel puţin de două ori mai mare”. Şi în aceste domenii salariile sunt mici, iar programul de lucru depăşeşte de multe ori opt ore pe zi. Salariile sunt confidenţiale, dar nu depăşesc la nivelul unei muncitoare şapte milioane de lei vechi pe lună. În lohn se lucrează foarte mult în fabrici din Hunedoara, Călan şi Vulcan. În acelaşi timp, în ultimii ani, în judeţ s-au dezvoltat şi fabricile care lucrează cabluri auto în lohn. La Hunedoara, Orăştie şi Deva există în jur de şase mii de angajaţi, în majoritate femei. Şi angajatorii din acest domeniu nu prea găsesc forţă de muncă disponibilă, pe de o parte, iar pe de altă parte multe persoane care au încercat să îşi găsească un loc de muncă în acest domeniu s-au plâns de condiţii grele. De altfel, în urmă cu un an, muncitoarele de la fabricile din Deva şi Orăştie au refuzat să intre în schimb, pentru că administraţia nu le majora salariile. În timpul grevei, angajatele declarau că sunt obligate să lucreze 12 ore pe zi. Interesant este că ele nu erau supărate pe administraţie, cât pe şefele de tură care le puneau să lucreze peste program. Şi în ceea ce priveşte forţa de muncă feminină se înregistrează un deficit, deoarece hunedorencele preferă să lucreze în străinătate ca menajere, îngrijitoare, baby-sitter sau chelneriţe pentru salarii care depăşesc cel puţin 500 de euro, pe când ca operator cabluri sau confecţioner în judeţul Hunedoara nu vor putea să câştige mai mult de două sute de euro. Recalificarea, o soluţie Dacă la sfârşitul anilor ´90 singurele slujbe care li se ofereau în special foştilor mineri erau cele de ospătari sau culegători de melci, acum ofertele sunt din ce în ce mai diversificate, începând cu cele de instalatori pentru instalaţiile de gaz şi terminând cu cele de bucătari şi patiseri. Cel mai greu intră însă pe piaţa muncii persoanele care au depăşit 45 de ani, deşi legea le oferă angajatorilor o serie de avantaje pentru aceste persoane. Pentru persoanele tinere oferta se îmbunătăţeşte, iar acum, în cadrul AJOFM Hunedoara, se desfăşoară la Deva, Hunedoara şi Petroşani cursuri pentru webdesigneri, la care participă în total 84 de persoane. De asemenea, o problemă o constituie şi angajarea absolvenţilor de studii superioare. În ultimii ani numărul celor care au terminat o facultate a crescut, dar calificările obţinute nu se regăsesc în oferta de muncă de pe piaţă. Aceştia au posibilitatea să se recalifice urmând cursuri de limbi străine, cum ar fi italiana, spaniola şi germana. Şi cei cu studii medii pot urma cursuri de fasonatori mecanici. În jur de 9.000 de persoane au urmat un curs de recalificare, iar datele oficiale arată că în jur de 30 - 40 la sută dintre aceştia şi-au găsit un loc de muncă. Aceste cifre sunt considerate un succes de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Hunedoara, în comparaţie cu alte zone ale ţării, care au rate de plasament a celor recalificaţi de aproximativ 15 - 20 la sută. Unde au plecat hunedorenii Cifrele neoficiale arată că, în ultimii ani, aproximativ 20.000 de hunedoreni au părăsit în mod legal judeţul. Cei mai mulţi s-au stabilit în Italia şi Spania, ţări care au avut o legislaţie permisivă în ceea ce priveşte acordarea permiselor de muncă şi de şedere. Tot statisticile neoficiale arată că bărbaţii lucrează în proporţie de 90 la sută în construcţii, iar femeile în domeniul hotelier, în restaurante sau ca îngrijitoare, menajere, babysitter etc. Şi cel puţin o mie de asistente sau absolvente de studii medicale au părăsit judeţul Hunedoara şi s-au angajat cu contracte legale de muncă în Italia, Germania, Elveţia, Irlanda. Cele mai multe dintre ele lucrează în case de bătrâni din aceste ţări. Trebuie să crească salariile Începând de anul viitor singura variantă pe care o au la îndemână angajatorii este să crească salariile, altfel riscă să rămână fără forţă de muncă calificată. De altfel, directorul AJOFM Hunedoara, Vasile Iorgovan, recunoaşte că angajaţii nu vor mai accepta locuri de muncă prost plătite şi vor pleca în străinătate: „Începe să se simtă lipsa angajaţilor calificaţi. Cred că liberalizarea pieţei va forţa mâna angajatorilor, care vor fi obligaţi să-şi schimbe pachetele salariale. Piaţa îi va obliga să facă acest lucru. În plus, începând cu 1 ianuarie, noi vom prezenta celor aflaţi în căutarea unui loc de muncă slujbele vacante existente la nivel judeţean, naţional, dar şi în ţări din Uniunea Europeană. Practic, oamenii vor avea la dispoziţie oferte mult mai avantajoase”. La ora actuală salariul mediu net în judeţul Hunedoara este de opt milioane de lei vechi. |
Săptămâna 2 – 8 noiembrie 2006, numărul 208