Săptămâna 9 – 15 noiembrie 2006, numărul 210

ADMINISTRAŢIE Drumul lui Băsescu „înghite” milioane de euro Monalise Hihn Drumul lui Băsescu - aşa este numit în Valea Jiului DN 66A, şoseaua care va lega localităţile Câmpu lui Neag şi Herculane. Drumul a reintrat în atenţia opiniei publice în urmă cu câteva săptămâni când activiştii Greenpeace au cerut stoparea lucrărilor la această şosea, spunând că acest drum naţional va afecta ultima pădure intactă din Europa, de la sud de Cercul Polar. În schimb, autorităţile locale susţin această investiţie pentru dezvoltarea turismului în zonă, ceea ce ar duce la crearea de noi locuri de muncă. Valoarea totală a investiţiei la acest drum este de aproximativ 40 de milioane de euro, iar specialiştii spun că lucrările la DN 66A ar putea fi gata în anul 2010. Lungimea DN 66A este de aproximativ 110 kilometri. Inclus între obiectivele de investiţii ale Programului de restructurare şi dezvoltare a activităţilor economico-sociale din Valea Jiului, DN 66A Câmpu lui Neag - Valea Cernei - Herculane se află în plin proces de modernizare/reabilitare. Lucrările se execută de către Filiala Timişoara de Drumuri şi Poduri din cadrul C.C.C.F., pe baza proiectului întocmit de I.P.T.A.N.A. Bucureşti, iar beneficiar al lucrării este Compania Naţională de Drumuri şi Autostrăzi, prin Secţia de Drumuri Naţionale Deva. Şoseaua se construieşte pe terasamentul unui drum forestier vechi, clasificat de Guvernul României, în 1999, la rangul de drum naţional. La acea dată Traian Băsescu era ministru al Transporturilor şi a susţinut acest proiect, care a primit avizul şi finanţarea din partea Băncii Mondiale, dar şi din partea Guvernului României, din fondul pentru calamităţi. Lucrările la primul tronson al drumului (pe o porţiune de aproape şase kilometri) au început în octombrie 1999 şi au fost finalizate în august 2002. După ce PSD a venit la guvernare, lucrările la DN 66A au fost întrerupte şi au fost reluate abia în primăvara acestui an. Tehnologie modernă Lucrările pe sectorul al doilea al drumului au fost finalizate în doar cinci luni. Este vorba despre aproximativ zece kilometri de şosea. În acest timp au fost construite trei poduri (unul finalizat, iar celelalte două sunt gata în proporţie de 80, respectiv 90 la sută) şi 44 de podeţe. De asemenea, s-au realizat amenajări hidrotehnice, şanţuri şi rigole pentru scurgerea apelor, lucrări de consolidare, ziduri de sprijin, parapete, plase ancorate. Platforma rutieră are o lăţime de opt metri, partea carosabilă având 6,5 m (două benzi). Drumul este specific zonelor montane de mare altitudine şi se derulează pe un traseu în care curbele reprezintă aproape 60 la sută din lungime, astfel că viteza medie de circulaţie proiectată este de numai 25 km/oră. Noua arteră va avea un rol preponderent turistic şi va fi accesibilă atât dinspre Uricani/Câmpu lui Neag, cât şi dinspre Baia de Aramă şi Băile Herculane, de la Timişoara şi până la amenajările turistice din Retezat, Parâng şi Munţii Vâlcan, drumul va fi mai scurt cu mai mult de o sută de kilometri. De asemenea, pe o porţiune de 137 de metri, constructorul, respectiv Agenţia Câmpu lui Neag a Filialei CCCF Timişoara, a înălţat drumul, pe cheile Gârbovului, la confluenţa Jiului de Vest cu afluentul său, Gârbovul, cu aproximativ 1,10 metri, împărţind distanţa respectivă în 22 de tronsoane. În fiecare tronson au fost introduse câte cinci bare de oţel, la care s-au adăugat câte două tone de armură şi câte 34 de metri cubi de beton (tot pentru fiecare tronson în parte). Fiecare bară de oţel are 12 metri lungime, iar 8,5 metri au fost introduşi în armătură, iar restul sunt prinşi în consolă, la o înclinare de 45 de grade pe patul drumului. Pe lângă toate acestea, s-au turnat şi cinci kilometri de asfalt. Doar în acest an s-au executat lucrări de 700 de miliarde de lei vechi, adică două milioane de euro, din care beneficiarul nu a decontat decât 320 de miliarde. Până la ieşirea drumului din judeţul Hunedoara mai sunt patru kilometri, lucrări care vor putea fi continuate abia anul viitor. Un drum contestat Recent, activiştii Greenpeace au cerut stoparea lucrărilor la DN 66A, motivând că finalizarea lucrărilor va avea un impact negativ asupra ultimei păduri intacte din Europa. Potrivit Greenpeace, constructorul drumului nu deţine avizele de mediu necesare, chiar dacă traversează ultimul peisaj forestier intact (PFI) din Europa, situat la sud de Cercul Polar. Gheorghe Brânzan, şeful Secţiei de Drumuri Naţionale Deva, admite că DN 66A intră prin Parcul Naţional Retezat pe o lungime de aproximativ 4,5 kilometri, dar spune că doar doi kilometri sunt pe conturul acestuia: „Constructorul şi beneficiarul şi-au luat toate măsurile de siguranţă, pentru ca Parcul să nu fie afectat. În incinta lui nu s-au folosit explozibili, nu s-au tăiat copaci şi s-a avut grijă ca flora şi fauna să nu aibă de suferit”. Şi şeful de şantier Gheorghe Buciuman spune că s-a respectat legislaţia: „Noi nu ne-am atins de Parc. Noi nu tăiem copaci, iar lucrările au respectat un proiect întocmit de una dintre cele mai serioase firme de proiectări din ţară. În zonă doar Romsilva taie copaci şi sunt convins că o face pe baza unor acte şi avize. La fel procedăm şi noi: ne-am apucat de lucrări după ce am avut ordin de începerea lucrărilor şi autorizaţia de construcţie. De altfel, şi lucrările de lărgire a drumului pe care le-am executat au fost făcute înspre albia Jiului, nu am intrat în Parc niciun centimetru”. Pe de altă parte, directorul Parcului Naţional Retezat, Zoran Acimov, recunoaşte că lucrările de construcţie a DN 66A nu sunt neapărat dăunătoare: „Impactul nu este atât de dăunător în ceea ce priveşte construcţia drumului. El va deveni unul de lungă durată, odată cu darea în folosinţă a şoselei. Circulaţia rutieră va căpăta alte caracteristici: densitatea de autovehicule va fi mult mai mare, vor fi noxe etc. Am şi dat o amendă de 50 de milioane de lei vechi constructorului pentru că a tăiat câteva zeci de arbori în zonă. Acesta a atacat amenda în instanţă”. Pe de altă parte, şi Garda de Mediu a dat amenzi de 1,2 miliarde de lei vechi, atât constructorului, cât şi beneficiarului, dar aceştia au achitat-o pe loc, lucru care a dus la reducerea ei la un sfert, adică la 300 de milioane de lei vechi. Gheorghe Buciuman declară că amenda a fost dată pentru organizarea de şantier, nu pentru tăieri ilegale de copaci. Susţin construcţia DN 66A Atât autorităţile locale, cât şi preşedintele Traian Băsescu susţin construcţia drumului. Autorităţile locale din Uricani au declarat că sunt dispuse să negocieze cu reprezentanţii Greenpeace pentru a-i determina să renunţe la proteste. Viceprimarul oraşului Uricani, Costel Staicu, afirmă că: „Noi nu tăiem copaci şi nu facem rău mediului înconjurător. Era un drum forestier pe care îl modernizăm şi nimic mai mult”. În opinia ceor din Valea Jiului DN 66A reprezintă o şansă pentru redresarea economică a zonei şi dezvoltarea turismului, ceea ce ar duce la ieşirea din sărăcia cu care se confruntă această zonă a ţării. Lucrările la drumul care leagă Câmpu lui Neag de Herculane au dus şi la creşterea valorilor terenurilor. Primarul oraşului Uricani, Dănuţ Buhăescu, declară că mulţi investitori s-au interesat de terenurile disponibile din zonă: „Un metru pătrat de teren din zona localităţii Câmpu lui Neag a ajuns să fie evaluat la 10 - 15 euro, în timp ce în Lupeni ajunge la maximum trei euro”. În plus, primarul adaugă că aceste investiţii fazorizează dezvoltarea turismului în zonă. De altfel, în zona Câmpuşelu, din masivul Retezat, sporturile de iarnă pot fi practicate aproape tot anul, pentru că zăpada nu se topeşte decât târziu în vară şi se aşterne foarte devreme toamna. Pe de altă parte, preşedintele Băsescu a fost de două ori în acest an în zonă, ultima oară în urmă cu aproape două săptămâni. El a spus că nu ştie de protestul celor de la Greenpeace: „Nu ştiu de niciun protest. Vreau să văd cum decurg lucrările. Este o lucrare care am ţinut să se facă deoarece este o şansă pentru zonă, pentru valorificarea turismului. Greenpeace îşi face datoria, iar noi o facem pe a noastră, dar şi când nu voi mai fi preşedinte voi susţine acest drum„. La lucrările din acest an au fost angajate 150 de persoane din zona Uricani, unde rata şomajului este, neoficial, de 40 de procente. În total, pe şantier au fost în aceste cinci luni 400 de persoane, iar în prezent sunt angajate cu o sută mai puţine. Comentarii?

Săptămâna 9 – 15 noiembrie 2006, numărul 210