Săptămâna 16 – 22 noiembrie 2006, numărul 211

ADMINISTRAŢIE De dragul investiţiilor cu iz electoral, edilii Devei îndatorează bugetul local pe următoarele două decenii Moda datoriilor publice Ciprian Iancu Primăria Deva vrea să se împrumute de 254 de miliarde de lei vechi pentru a ridica un complex de agrement. Banii ar urma să fie returnaţi din bugetul oraşului, lucru care nu a deranjat deloc Consiliul Local al Devei, care şi-a dat girul pentru declanşarea discuţiilor de contractare a creditului. Asta cu toate că proiectul ar putea primi fonduri europene nerambursabile. Proiect ambiţios Aqualand-ul din Deva ar urma să cuprindă şapte bazine de înot, toate pentru agrement, alături de spaţii pentru tratament, săli de fitness, saună, săli de masaj şi un loc de distracţie pentru copii. Cea mai mare parte a complexului ar urma să fie acoperită. Acesta se va întinde pe aproape 9000 de metri pătraţi în incinta stadionului de la poalele Dealului Cetăţii şi să cuprindă şi aproximativ 200 de locuri de parcare. Pentru realizarea proiectului conducerea Primăriei preferă să se împrumute de bani, în loc să încerce, în continuare, obţinerea de fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană. În aceeaşi situaţie se află şi proiectul de reabilitare a Dealului Cetăţii, în valoare de 200 de miliarde de lei vechi. Viceprimarul Devei, Florin Oancea (PNL), susţine, însă, că Primăria rămâne deschisă posibilităţii obţinerii de bani europeni: „E drept că ambele proiecte au fost depuse (la ADR V vest - n.r.) pentru obţinerea de finanţări nerambursabile, dar nu am primit niciun răspuns. Şi dacă acel răspuns vine peste doi sau trei ani, noi ce facem? Dacă vreunul dintre ele obţine acordul de finanţare din bani europeni, creditele contractate vor fi folosite pentru alte investiţii, e simplu”. Optimism, sau inconştienţă? În acelaşi timp, Oancea promite tarife modice practicate la viitorul Aqualand, iar dacă acesta nu-şi va scoate cheltuielile, diferenţa va fi suportată de la acelaşi buget local de la care se va returna şi creditul. „Acum limita de îndatorare a bugetului local, conform legii, este de 20 la sută. La anul ea va fi de 30 la sută din bugetul previzionat, ori Primăria Deva are acum un grad de îndatorare de 16 la sută, aşa că ne putem gândi să contractăm acest împrumut”, adaugă Florin Oancea. Cele 254 de miliarde destinate complexului de agrement ar urma să fie returnate pe o perioadă de 20 de ani, la fel ca şi-n cazul celor 200 de miliarde care se doresc a fi luate pentru reabilitarea cetăţii medievale. Bugetul local, grevat de datoriile către bănci, va deveni asfel un instrument cu care, începând chiar din legislatura viitoare, municipalitatea va fi nevoită să meargă pe minima rezistenţă. Alergici la supraveghetori? Primăria Deva îşi motivează dezinteresul pentru finanţările europene prin procedurile complicate de obţinere a banilor. Totuşi, într-o asemenea situaţie, municipalitatea ar suporta doar 2 la sută din valoarea totală a investiţiei. Contribuţia locală ar fi de 15 procente (din care 13 la sută s-ar putea obţine ca sprijin din fonduri guvernamentale), însă în acest caz toate demersurile de încredinţare a lucrărilor, urmărire a cheltuielilor şi a respectării detaliilor proiectului s-ar face doar sub supravegherea extrem de atentă a reprezentanţilor Uniunii Europene. Model asemănător Aflat în criză de fonduri, Consiliul Judeţean a mers pe aceeaşi idee a împrumuturilor, dar de data asta băncile joacă doar rol de intermediar. La iniţiativa preşedintelui Mircea Moloţ, Consiliul Judeţean s-a şi împrumutat deja de 120 de miliarde de lei vechi printr-o emisiune de obligaţiuni. Suma totală care se doreşte a fi obţinută astfel va fi de 600 de miliarde de lei vechi. Banii, obţinuţi deja (cele 120 de miliarde), urmează să fie folosiţi pentru drumul Hunedoara - Sântuhalm. Chiar şi aşa sunt insuficienţi, după cum susţine conducerea CJ Hunedoara, pentru o modernizare până în oraşul Hunedoara. Carosabil nou va fi de la Sântuhalm la Peştiş. Varianta drumului cu două benzi pe sens a căzut şi ea. O modernizare de asemenea anvergură, până la intrarea în Hunedoara ar fi costat 500 de miliarde, după cum au anunţat autorităţile. Mircea Moloţ a declarat că şi restul banilor, până la 600 de miliarde, vor fi investiţi, în mare parte, tot în proiecte pentru reabilitarea reţelei de drumuri din judeţ. Comentarii?

Săptămâna 16 – 22 noiembrie 2006, numărul 211