Săptămâna 23 – 29 noiembrie 2006, numărul 212
|
SPORT
Bogdan Barbu
Convulsii la Corvinul
Înfrângerea din ultima etapă de pe terenul „lanternei” seriei Vest a Ligii secunde a fost încununarea unei prestaţii slabe a Corvinului în ultimele trei meciuri din campionat, în care hunedorenii au adunat numai un punct. Un 1 - 2 în deplasare nu ar fi un capăt de ţară, însă dacă el se înregistrează în compania celei mai slabe - fără dubii - echipe din serie, Unirea Dej, condamnată la retrogradare (de care a scăpat ca prin urechile acului în campionatul trecut), atunci nu prea mai e nimic de comentat. 
Visurile de promovare, aprinse după focul de paie din prima etapă şi întreţinute după câteva rezultate bune, nu au rezistat însă la proba valorică a constanţei în joc; Corvinul 2005 Hunedoara a alunecat încet, dar sigur spre mijlocul clasamentului şi dacă nu se produce un reviriment de proporţii - în randamentul fotbaliştilor, în primul rând - atunci echipa de sub (fostele) furnale va trebui să se mulţumească numai cu un loc călduţ în liga secundă, un loc ferit de emoţiile retrogradării. Primul pas în încercarea de a forţa acest reviriment de care vorbeam a făcut-o conducerea clubului hunedorean: începând de luni, Romulus Gabor nu mai este antrenorul Corvinului. Fosta mare glorie din perioada de aur a clubului a plătit oalele sparte - meseria de antrenor are aceste riscuri!... - şi s-a despărţit de echipa de care şi-a legat cvasitotalitatea carierei. De subliniat, despărţirea s-a făcut pe cale amiabilă, prin rezilierea de comun acord a contractului, lucru mai puţin obişnuit în fotbalul românesc. (Amintiţi-vă, vă rog, de demisiile anunţate la conferinţa de presă imediat după meci, de plecarea din cantonament a unui antrenor de altfel meritoriu, de un întreg staff tehnic demis telefonic de preşedintele clubului, de un tehnician care se prezintă la antrenamentul echipei după ce a fost dat afară: acestea sunt obiceiurile care au fost încetăţenite în actuala ediţie de campionat!) De aceea, despărţirea Corvinul - Gabor iese din tipare, cu toate că ceva - ceva frecuşuri prin declaraţii în presă tot au fost... Cu schimbarea antrenorului nu se rezolvă însă problemele grupării hunedorene; sunt ceva probleme şi cu banii, jucătorii încă nu şi-au primit salariile pe luna trecută şi primele pentru victoria din Cupa României. În aceste condiţii, a vorbi de şansele la promovare ale Corvinului este echivalent cu a vrea să câştigi Formula 1 cu o maşină de serie... 
Minerul Lupeni - revelaţia seriei
... şi Dan Mănăilă este un antrenor fericit - în măsura în care aceşti doi termeni pot fi alăturaţi pentru a defini o stare emoţională într-una din cele mai instabile meserii din lume. Minerul a dispus la Lupeni, în ultima etapă, de CSM Râmnicu Vâlcea şi se află pe un loc trei pe care absolut nimeni nu o vedea la începutul campionatului. Faţă de echipa care se salva de la retrogradare în ultima etapă de campionat, metamorfoza suferită de trupa din Vale e aproape incredibilă. Lumea începe să vorbească - cam cu jumătate de gură, ce e drept - de o promovare în prima ligă. Principalul obstacol nu e însă vreun adversar de netrecut - în fond, Dacia Mioveni şi FC Caracal nu sunt nume mai „grele” în fotbalul românesc decât Minerul Lupeni! - ci însăşi faptul că clubul nu e pregătit pentru promovare: stadionul, infrastructura, lotul în ansamblu nu sunt la nivelul Ligii întâi. O variantă avansată în cazul promovării este fuziunea cu Jiul Petroşani, una cu atât mai demnă de luat în calcul cu cât petroşănenii sunt deja cu un picior şi jumătate în Liga a doua, numai o minune mai putând să-i păstreze pe băieţii lui Simota pe prima scenă fotbalistică, unde nu au făcut faţă decât cu mare greutate şi în sezonul trecut. Până atunci, însă, Lupeniul visează frumos la locul al doilea, prima poziţie în serie fiind deja acontată de „U” Cluj.
Jiul e „solist” la pariuri
O cotă neaşteptat de mare la casele de pariuri a avut-o victoria lui FC Vaslui la Petroşani. Pariorii experimentaţi „s-au prins” repede de neinspiraţia „casei” şi au acţionat în consecinţă. Jiul - Vaslui „2” a fost probabil ultima oară când o victorie împotriva Jiului va mai trece de un 1,20 sau 1,10, fie ea şi în deplasare. Aceasta spune totul despre situaţia în care a ajuns Jiul, iar acest 1 - 3 cu „naşul” Porumboiu nu poate fi pus în niciun fel în cârca lui Heleşteanu (are şi acesta păcatele sale, dar în niciun caz nu din cauza lui a ajuns Jiul ciuca bătăilor şi nici din pricina arbitrajului său nu a pierdut meciul cu Vasluiul!). E de ajuns doar să spunem aici că Jiul a înscris unicul său gol în această partidă din penalty, iar moldovenii, pe lângă cele trei goluri înscrise - toate fără dubii - , au mai ratat un penalty şi au avut şi o bară. În atare condiţii, să acuzi arbitrajul şi să nu vezi ditamai bârna din ochiul echipei - care a prestat din nou un joc submediocru - înseamnă să îţi furi singur căciula. Cele două etape suplimentare cu care mai-marii fotbalului românesc au cadorisit sfârşitul anului competiţional 2006 nu înseamnă decât doi paşi în plus pentru Jiul pe drumul calvarului, cu un deznodământ din păcate previzibil de multă vreme: revenirea în Liga a doua. Clasament Liga I Clasament Liga II Vest |