Săptămâna 7 – 13 decembrie 2006, numărul 214
|
REPORTAJ
Pe urmele fluierului fermecat
Laura Oana
Liderii „cercetasilor” hunedoreni au pus temelia unui proiect cu totul si cu totul original. Ingeniozitatea lui a convins autoritatile sa includa manifestarea în programul „Sibiu - capitala europeana” si asa foarte încarcat la sectiunea „Mobilitate”. Proiectul cercetasilor îsi propune ”re-trasarea” simbolica a migratiei saxone, prin schimburi culturale între cercetasi veniti din zonele de origine initiale si tineri români, 800 de ani mai târziu.
 Pestera Vârghis, locul prin care ar fi trecut cei 130 de copii rapiti cu ajutorul Fluierului Fermecat Legenda europeana Era anul 1284 când un om ciudat a ajuns în Hamelyn. Era îmbracat într-o haina multicolora si se dadea drept „vânator de sobolani”, asa ca a promis sa elibereze orasul de invazia soarecilor în schimbul unei plati consistente. Terorizati de micile animale, locuitorii au cazut la învoiala sa-l plateasca, iar omul si-a mesterit un fluier si a început sa cânte. Curând, sub vraja cântecului nemaiauzit, toate rozatoarele au navalit din case si s-au strâns în jurul pastorului. Dupa ce a vazut ca în locuinte nu mai era nici macar un soarece, omul cu Fluierul Fermecat a iesit din oras înconjurat de rozatoare si s-a îndreptat spre râul din apropiere unde pacostele de animale s-au înecat. Vazându-se scapati de necaz, locuitorii au refuzat sa îsi respecte promisiunea si sa plateasca serviciile pastorului cu fluier. Acesta a parasit suparat orasul. S-a reîntors tot în acel an, dar îmbracat ca vânator si, în timp ce prostimea era la biserica, a început sa cânte din nou la fluier. De data asta, însa, copiii s-au strâns, l-au urmat si au disparut cu totii din Hamelyn. Doar doi copii au ramas în oras pentru ca nu au putut tine pasul cu ceilalti. Orasul a pierdut atunci 130 de copii. Aceasta este una dintre „Legendele Germane” scrise de Fratii Grimm care explica metaforic plecarea grupurilor de saxoni si luxemburghezi catre pamânturile îndepartate ale Europei de Est. Potrivit legendei, copiii disparuti din Hamelyn au ajuns în Transilvania, în 1284, prin pestera Vârghis, purtati tot drumul de sunetul magic al „Fluierului Fermecat”. Istoria saxonilor din „Siebenburgen” Aceasta este explicatia romantica pentru ceea ce a fost vreme de mai multe secole un fenomen ciudat: aparitia pletelor blonde, a ochilor albastrii, a vorbitorilor de germana care urmau obiceiuri stravechi, acum izolati de sute de mile de Germania. În realitate, orasele si satele fortificate din Trasilvania apar în secolul al 12-lea întemeiate de colonisti cunoscuti de localnici sub numele de „saxoni”. Ei au fost atrasi în Transilvania prin facilitatile economice acordate de conducatorii unguri care îi voiau aici pentru a pazi trecatorile muntilor de atacurile tatarilor si turcilor. Acestia au înaltat în Siebenburgen (Transilvania) sapte orase fortificate, iar în sate au construit biserici fortificate în care se adaposteau în timpul asediilor, unele dintre ele fiind constructii masive din piatra. Chiar daca urme ale populatiei originare au mai ramas, pastrând cu încapatânare vechile traditii, multi dintre ei sunt în pericol de a-si pierde identitatea. Mai multe proiecte de „restaurare” au fost initiate pentru a reconstrui comunitatile si pentru a atrage înapoi o parte din vechii locuitori, majoritatea plecati în timpul dictaturii comuniste. Vârghis, satul unde legenda spune ca au ajuns copiii disparuti, este o localitate din judetul Covasna. Cheile Vârghis din Muntii Harghita reprezinta un loc impresionant pentru ca aici râul a taiat în stânca o trecere strâmta, lunga de 3 kilometri care are peste 60 de pesteri. Pestera Meresti este cea mai mare pestera din zona si este cea mai lunga pestera din Carpatii Orientali. Povestile refac istoria Legenda si-a aratat ”sâmburele de adevar” în 1819, când Fratii Grimm anuntau ca acesti copii nu au pierit, ci au supravietuit undeva în Transilvania. Jacob si Wilhelm Grimm scriau ca „în relativa lor izolare, Saxonii, care au migrat în Transilvania acum 700 de ani, pastreaza traditiile neatinse si folclorul mai pur decât noi”. Apoi, un preot care slujea la Biserica Neagra din Brasov, Friederich Muller, a urmat sfaturile fratilor Grimm de a pune pe hârtie legendele „atât timp cât oamenii si le mai amintesc”. El a vizitat toate comunitatile saxone din Transilvania si a publicat o carticica cunoscuta ca „Siebenburgische Sagen” (Povestiri din Transilvania) unde scrie: „Noi, germanii din Transilvania, suntem copiii luati de Fluierasul Fermecat din Hamelyn si am calatorit mult timp pe sub pamânt pentru a aparea apoi în Transilvania prin pestera din Meresti în Valea Vârghisului si apoi ne-am împrastiat în cele sapte orase si multe sate”. Acum cercetasii vor sa refaca traseul saxonilor împreuna cu cercetasi din Belgia, Franta, Germania, Luxemburg, Olanda si Ungaria, la fel cum stramosii lor l-au parcurs. Ideea centrala a proiectului este multiculturalitatea Transilvaniei. Seful cercetasilor din Hunedoara, Laurian Gherman si liderul din Deva, Anca Darabant, gasesc ca acest concept de multiculturalitate este simbolizat cel mai bine de „migratia saxona” din secolele XI-XIV, asa ca au propus proiectul „Sibiu 2007. La raspântia culturilor”. Pe lânga activitatile specifice cercetasiei, cei 150 tineri - români si „urmasi ai saxonilor” - cu vârsta între 16 si 22 ani, vor discuta si despre consecintele migratiei saxone în dezvoltarea ulterioara a culturilor locale din zona Sibiu. Radu Stinghe, reprezentantul Biroului European al Cercetasilor, crede ca proiectul este si o oportunitate de a celebra cei 100 de ani de cercetasie si, ca atare, face parte dintr-o serie întreaga de evenimente dedicate acestui important an în cercetasia mondiala. 
|
Săptămâna 7 – 13 decembrie 2006, numărul 214