Săptămâna 7 – 13 decembrie 2006, numărul 214
|
SPECIAL
Din cauza dezinteresului autoritatilor, judetul Hunedoara nu are niciun produs traditional pe lista speciala propusa Uniunii Europene
Virsli ramân în afara Europei Laura Oana
În mai putin de o luna de zile, vom deveni cetateni europeni. Acum avem siguranta integrarii, dar cum îsi vor pastra românii identitatea? Politicienii si oamenii de rând cred ca traditiile si folclorul din România reprezinta adevarate redute de aparare a identitatii nationale. Avem, în plus, bucataria autohtona si alimentele pentru care specialistii au negociat recunoasterea ca produse traditionale. România a transmis Comisiei Europene o lista cu denumiri geografice care, dupa aderare, la solicitarea producatorilor, vor fi protejate si înregistrate la nivel comunitar. Pe aceasta nu se afla virsli, unul dintre preparatele care au dus faima Bradului si a Tarii Hategului peste tot în România.
Pâna acum autoritatile centrale au identificat peste 150 de produse alimentare specifice românilor. Desi încalca normele stricte de fabricatie ale Uniunii Europene, ele vor putea fi produse în tara si exportate în tarile membre. Sunt alimente pentru care UE acorda derogari de la aplicarea normelor sanitar veterinare: brânzeturi, covrigi, placinte. La loc de cinste stau spirtoasele autohtone: tuica, palinca, horinca sau vinarsul. În lipsa unei civilizatii renumite, politicienii sunt convinsi ca salvarea identitatii nationale sta în traditiile si obiceiurile vechi de când timpul si produsele traditionale, majoritatea ecologice. Monica Iacob Ridzi, euro-observator în Parlamentul European, spune ca suntem recunoscuti pentru câteva produse: „Palinca e un bun exemplu sau brânzeturile care, desi nu corespund normelor UE, vor fi produse care ne vor reprezenta”.
Hunedoara - out Desi este un judet cu istorie bogata si o multime de localitati care ascund adevarate „tezaure” umane, Hunedoara lipseste de pe „lista brânzeturilor si produselor lactate din lapte de vaca, bivolita si capra realizate cu tehnologii traditionale, pentru care se acorda derogari privind normele sanitar-veterinare”. Între cele 15 judete - dintre care Sibiu, Bistrita Nasaud sau Salaj au zeci de produse - Hunedoara este de negasit. „Palinca de Brad” este singurul produs specificat, însa pe alt document: Lista cu denumirile geografice protejate si recunoscute în România pentru bauturile spirtoase si asta în conditiile în care aproape nu exista localitate în care sa nu gasesti un cazan de tuica. Însa fabricantilor de tuica hunedoreni nici nu le trece prin cap sa înregistreze licoarea ca produs autohton, mai ales ca habar nu au cui sa se adreseze sau cum sa faca documentele sau cererile catre minister. Desi autorizarea costa cam de 10 ori mai mult decât o pensie de taran, specialistii în integrare sau cei ai Ministerului Agriculturii nu s-au gândit o clipa sa ofere oamenilor fondurile necesare, ca si când nu ar fi vorba si de imaginea tarii, pe lânga profitul taranului. În piata, printre zecile de femei care alimenteaza halele cu lapte si brânza zi de zi, nu exista nici macar una care sa stie ce trebuie facut pentru înscrierea produsului în listele oficiale si peste tot auzi vorbe ca: „Noi calitate avem, ca asa am învatat sa le facem de la stramosi, dar mai departe nu stim” sau „Naturale sunt, dar nu stiu cât de igienice le vor domnii aia”. Peste tot un „dar” la care autoritatile nu vor sa raspunda cu adevarat… Vina e la minister Sefa departamentului Marci al Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Hunedoara (DADR), Carmen Branga, nu stie sa explice ce s-a întâmplat „la centru” pentru ca sapte producatori hunedoreni ar avea 19 produse atestate: „Am obtinut atestatele, dar am vazut si eu ca nu au aparut în monitor (Monitorul Oficial - n. red)”. Carmen Branga explica ca mai multi producatori au venit la directie cu cererile, pe care ministerul le-a acceptat si apoi a eliberat atestate. Vasile Chesa, director la o societate din Brad, spune ca firma are atestat pentru patru produse printre care si „virsli de Brad”: „Avem numar de înregistrare, iar atestatul e datat 20 februarie 2006. Nici nu stiam ca produsul nu apare pe listele oficiale”. În cealalta parte a judetului, doar câtiva virslari din Salasu de Jos au depus actele necesare. Familia Iovanescu este cea mai cunoscuta în zona. Oamenii spun ca virslii se fac din carne macra de oaie, dar carnea se prepara doar dupa ce sta doua zile la rece pentru macerare. Carnea se malaxeaza, se condimenteaza, dupa care se introduce în intestine de oaie, iar virslii se rasucesc pe mâna, pentru a forma perechi. Fiecare pereche se taie, se pune pe bâte de lemn si se tine la cuptor timp de doua ore. Cuptorul se arde doar cu lemn de fag uscat. «Lumea lui Burebista a murit» Desi au obtinut atestatul, virslarii nu au fost scutiti de „europenizare”, chiar daca oamenii nu vor sa vânda cârnatul europenilor. Oamenii se plâng ca din peste 20 de familii care fabricau gustosii cârnati, doar doua «virslarii» mai functioneaza. Maria Iovanescu spune ca veterinarii au pus lacatul la afacerea celorlalti: «Dupa ce am dat o gramada de bani pe licenta si marca, aproape 20 de milioane, acum trebuie sa avem si circuitul, la care mai trebuie sa facem camera de frig si filtrul pentru cuptor. Pe altii care faceau virsli ca pe vremuri i-a închis demult”. Conducerea Directiei Sanitar Veterinare sustine ca se face rabat doar de la anumite cerinte a UE, restul, în special cele de igiena, trebuie respectate si asta presupune investitii mari: „Lumea lui Burebista a murit”, spune directorul DSV, Mihai Lazarescu. O alta ciudatenie a sistemului: norme sanitar-veterinare pentru produse traditionale, nu exista: „lucram pe principii, stim ca se lucreaza la ele si probabil vor aparea în primul trimestru al lui 2007, dar acum nimeni nu stie ce trebuie sau nu sa respecte produsele ca telemeaua sau virsli. Chiar daca producatorii au atestate, din punctul nostru de vedere nu sunt în regula si închidem productia”, afirma Lazarescu. Reteta de proceduri Euro-observatorul Monica Iacob Ridzi spune ca producatorul trebuie sa faca eforturile necesare recunoasterii produsului ca unul traditional: „Ei trebuie sa se adreseze Directiilor Agricole din judet, care vor depune aplicatia la minister, respectiv OSIM, în cazul denumirilor de origine”. Denumirile de origine sunt marci sau indicatii geografice (ex. salam de Sibiu) care trebuie înregistrate la OSIM (Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci), precizându-se în ce consta specificitatea, unicitatea produsului. Produsele traditionale sunt acelea care au o procedura anume, „traditionala”, de fabricatie. Acestea nu ar îndeplini în mod normal toate normele fito-sanitare, de aceea beneficiaza de derogari, adica exceptii permanente de la regula. Pentru derogari la produsele traditionale: producatorul solicita la Directia Agricola autorizatia de fabricatie a produsului traditional; cererea merge la Minister, de unde se obtine o licenta de fabricatie pe baza unui „caiet de sarcini” care include: fisa produsului, cu caracteristici generale de: aspect, gust, miros, consistenta, culoare, conservare si fisa tehnologica a produsului cu descrierea sumara a etapelor de prelucrare pâna la obtinere, precum si conditiile de depozitare, si ambalare. Sefa departamentului Marci al Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Hunedoara (DADR), Carmen Branga spune ca la produsele traditionale derogari de la normele sanitar-veterinare înseamna lipsa pasteurizarii laptelui înainte de închegare, depozitarea în putini de lemn sau în încaperi construite din scândura, care permit circulatia curentilor de aer, lucruri care „în mod normal” nu sunt permise. Derogari se pot obtine la: conditiile de pastrare sau de ambalare (exemplu: brânza în burduf din piele de oaie) sau afumarea la rece. Tuica pleaca la Bruxelles România va putea solicita înregistrarea denumirilor la nivel comunitar doar dupa ce va pune la punct un sistem national de înregistrare si evaluare a produselor. Chiar daca producatorii hunedoreni nu apar în liste din cauza încurcaturilor de la minister, deputata democrata crede ca România sta bine macar la acest capitol: «Per ansamblu, noi ca tara nu stam rau, în conditiile în care Franta sau Germania nu au decât un numar de produse înregistrate de cca 80, respectiv 40”. Deocamdata, parlamentarii europeni nu stiu mare lucru despre România. Euro-observatorul Monica Iacob Ridzi (foto) a observat ca în Parlamentul European doar Dracula si Sighisoara sunt asociate imaginii tarii. În aceasta luna, parlamentarilor europeni li se pregateste o surpriza: vor gusta în sfârsit tuica româneasca. Euro-observatorul Monica Iacob Ridzi spune ca prea putini parlamentari europeni au simtit arsura prunelor fierte în cazanele ardelenesti: „Pâna acum nu am dus tuica colegilor, dar în luna decembrie este programata la Bruxelles o petrecere româneasca, cu dansuri populare si folclor. Atunci parlamentarii europeni vor gusta tuica si vinul made in Romania”. |
Săptămâna 7 – 13 decembrie 2006, numărul 214