Săptămâna 14 – 20 decembrie 2006, numărul 215

SPECIAL Olga Ştefan, la debut Monalise Hihn Mai avem doar câteva zile până la aderarea României la Uniunea Europeană. De la 1 ianuarie şi româna devine limbă oficială a spaţiului european. În plus, România va avea un reprezentant în Comisia Europeană, care se va ocupa taman de multilingvism şi minorităţi naţionale. În Uniunea Europeană toate slujbele mai răsărite presupun cunoaşterea unei limbi de circulaţie internaţională. Cei mai mulţi dintre aleşii din ţările europene vorbesc câte o limbă străină. La noi, mulţi nu cunosc nici limba română prea bine. REPLICA a studiat CV-urile celor care ne conduc, iar rezultatele sunt îngrijorătoare: prea puţini dintre politicieni stăpânesc o limbă străină. La Consiliul Judeţean - nivel mediu Conducerea Consiliului Judeţean Hunedoara este formată din trei persoane: Mircea Ioan Moloţ, Dorin Păran şi Petru Mărginean. Toţi trei se întâlnesc cu străini, primesc delegaţii din afară sau au vizitat mai multe ţări în Europa ori de aiurea din lume. Din păcate, toţi trei declară în CV-urile postate pe site-ul instituţiei că vorbesc doar la nivel mediu o limbă străină. Preşedintele Mircea Moloţ stăpâneşte mediu franceza, în timp ce Dorin Păran vorbeşte engleza tot la nivel mediu. Mai poliglot se dovedeşte, după propriile declaraţii, Petru Mărginean care ştie atât maghiara, cât şi franceza la nivel mediu. Pe de altă parte, Mircea Moloţ pare să se exprime tot mediu şi în limba română. El a recunoscut şi la ultima şedinţă a Consiliului Judeţean Hunedoara că face greşeli de exprimare în limba română, dar se jură că scrie corect în limba maternă. De altfel, Moloţ a şi certat-o în public pe Liliana Ţolaş, consilier judeţean din partea PSD, că aceasta trimite interpelări pe adresa CJ Hunedoara pline de greşeli de ortografie: „Doamna Ţolaş, vă rog să îi atrageţi atenţia persoanei care vă scrie interpelările că sunt pline de greşeli de ortografie. Şi eu fac greşeli când mă exprim liber, dar în scris nu greşesc„. În schimb, atunci când ia cuvântul, discursul preşedintelui Consiliului Judeţean este plin de cacofonii şi greşeli de exprimare. „Munca care o facem„, „politica care„, „la persoana vânzătoare i-am oferit un post„, „urmând ca în perioada următoare„ - sunt doar câteva dintre greşelile pe care le-a făcut Moloţ la ultima şedinţă a Consiliului Judeţean Hunedoara. Prefectura stă mai bine Prefectul Marius Cristian Vladu a avut mai mult timp, se pare, pentru limbile străine. Conform propriilor declaraţii, reprezentantul guvernului în teritoriu a învăţat mai multe limbi străine. Vladu vorbeşte engleza şi franceza bine, iar italiana o cunoaşte satisfăcător. Subprefectul Attila Dézsi cunoaşte maghiara la nivel avansat, iar la germană se află la nivelul de bază. În schimb, Dézsi vorbeşte limba română foarte corect şi fără accent. Pe de altă parte, celălalt subprefect, Dan Pricăjan, a învăţat limba franceză doar la nivel mediu. Parlamentarii se străduiesc Hunedoara are 11 reprezentanţi în Parlamentul României, dacă îl punem la socoteală şi pe reprezentantul rutenilor din ţara noastră, respectiv pe Gheorghe Firczak. Dintre cei 11, doar Monica Iacob-Ridzi (PD) şi Ionica Popescu (PC) au trecut în datele biografice şi cunoaşterea unor limbi străine. Ridzi vorbeşte engleza şi franceza, în timp ce Ionica Popescu mai ştie pe lângă cele două limbi străine şi spaniola. În acelaşi timp, deputatul PC, Liviu Almăşan, este vorbitor de italiană sau cel puţin aşa ar trebui având în vedere că a locuit mai mulţi ani în Peninsulă. Pe de altă parte, senatorul Viorel Duca pare să cunoască mai bine limba engleză decât română. Duca locuieşte de mai mulţi ani în Statele Unite ale Americii şi se laudă pe site-ul Senatului României că a apărut în „Who´s Who - Cei mai INFLUENŢABILI 500 de români din USA şi Canada”. În plus, în campania electorală a făcut eforturi considerabile să vorbească corect în limba română. Totuşi, Viorel Duca a fost singurul parlamentar din Hunedoara care a ştiut să răspundă corect la toate întrebările despre judeţ. Gheorghe Firczak, reprezentant al rutenilor din România, nu scrie ce limbi străine cunoaşte, dar având în vedere că la un moment dat a făcut parte şi dintr-o formaţiune a etnicilor maghiari se presupune că ştie această limbă măcar la nivel de bază. Dan Radu Ruşanu, Viorel Arion, Ioan Timiş şi Cosmin Nicula nu au specificat în CV-urile postate pe site-urile Senatului şi Camerei deputaţilor dacă vorbesc vreo limbă străină. Acest lucru nu a fost făcut nici de Adrian Păunescu, însă acesta poate avea scuza că vorbeşte corect limba română. Primarii nu se sinchisesc Aproape niciunul dintre primarii din judeţul Hunedoara nu au scris în CV dacă vorbesc vreo limbă străină. Doar primarul municipiului Petroşani, Carol Schreter, pare foarte mândru că vorbeşte mai multe limbi străine. Schreter ştie maghiara, franceza şi germana excelent, dar vorbeşte foarte bine şi engleza. În schimb, mai tânărul său coleg, viceprimarul Tiberiu Iacob-Ridzi, se laudă doar cu engleza sa foarte bună. Pe de altă parte, deşi este reprezentant al comitetului regiunilor la Bruxelles, primarul Devei, Mircia Muntean, nu catadicseşte să îşi posteze pe site-ul administraţiei locale pe care o conduce un CV din care să rezulte câte limbi străine vorbeşte ca să justifice trimiterea sa în capitala neoficială a Europei. În acelaşi timp, Muntean are lipsuri grave la limba română şi rosteşte cu greutate cuvinte care provin din alte limbi. De pildă, atunci când a fost pus să rostească „eutanasiere„ a roşit şi faţa camerelor de luat vederi, iar tot ceea ce a putut spune a fost „autanasiere„. Pe de altă parte, Muntean este recunoscut pentru discursul încâlcit şi lipsit de sens. În faţa premierului Tăriceanu şi a presei, primarul Devei a rostit una dintre replicile sale memorabile: „la inundaţii s-au făcut morţi de vieţi!„. Nu a scăpat nici ocazia de a transmite salutul său eroilor americani căzuţi la Cristur. Exemplele pot continua. Şi miniştri sunt oameni În actualul Guvern al României, judeţul Hunedoara are doi reprezentanţi: pe Gheorghe Barbu, ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, şi pe Iuliu Winkler, ministru delegat pentru Comerţ. Conform CV-ului, Gheorghe Barbu vorbeşte franceza la nivel mediu, dar în minister s-a remarcat printr-o gafă monumentală comisă în limba română. Cotidianul „Gardianul„ a descoperit că în declaraţia de avere, ministrul Barbu a scris conjuncţia „sau” cu cratimă. La secţiunea „venituri ale declarantului şi ale membrilor săi de familie, realizate în ultimul an fiscal„, Barbu a adăugat, pe lângă declaraţiile cu pricina, şi o notă în care a menţionat: „Veniturile se vor corecta «S-AU» completa după caz, ca urmare a finalizării încheierii anului fiscal 2005„. Din acest motiv, el a fost numit de ziariştii respectivului cotidian „ministrul liniuţă„. Ministrul delegat pentru Comerţ, Iuliu Winkler, declară că ştie engleza şi maghiara nivel avansat, franceza - mediu şi germana - nivel de bază. De asemenea, el vorbeşte corect limba română. Ministrul se mândreşte că în promoţia sa a fost singurul care a obţinut nota 10 la proba de limba şi literatura română din cadrul examenului de Bacalaureat. Comentarii?

Săptămâna 14 – 20 decembrie 2006, numărul 215