Săptămâna 21 – 27 decembrie 2006, numărul 216

ADMINISTRAŢIE Primăriile hunedorene visează la banii pentru 2007 Oana Bimbirică Mai este puţin până la sfârşitul anului, iar în această perioadă, autorităţile locale hunedorene îşi fac bilanţul realizărilor şi nerealizărilor din 2006 şi aşteaptă integrarea în Uniunea Europeană. Tot înainte de sfârşitul anului, primarii din judeţul Hunedoara, fie că sunt conducători de municipii, oraşe sau comune, îşi întocmesc proiectele de buget pentru 2007, fac calcule, caută surse de finanţare, iar în funcţie de previziunile monetare, sumbre sau, dimpotrivă, roze, care se întrevăd pentru comunităţile pe care le cârmuiesc, îşi stabilesc priorităţile pentru anul care va urma. Însă, mai mereu ceea ce îşi planifică nu bate cu ceea ce pot, financiar vorbind, realiza, însă, primarii se mulţumesc cu ceea ce au sau cer ajutorul celor care dispun de mai multe fonduri şi sunt dispuşi să dea şi altora. În aceste zile, reprezentanţii localităţilor hunedorene îşi stabilesc structura bugetului şi negociază sumele pe care le vor primi de la Consiliul Judeţean, la sfârşitul acestui an sau la începutul lui 2007, pentru echilibrarea bugetelor locale. Cei mai mulţi bani cer primarii de municipii, urmaţi de edilii oraşelor hunedorene şi cei ai comunelor, însă, ca de fiecare dată, conducerea Consiliului Judeţean nu-i va putea mulţumi pe toţi, pentru că bugetul este unul, iar nevoile sunt... nenumărate. Investiţii multe, bani „pe hârtie” Conducerea Primăriei Brad va solicita Consiliului Judeţean Hunedoara aproximativ 50 de miliarde de lei pentru echilibrarea bugetului localităţii, în anul 2007. Această sumă, dacă municipalitatea o va primi în întregime, se va alătura altor venituri pe care le va obţine Primăria, anul viitor, rezultând un buget, pentru 2007, de aproximativ 200 de miliarde de lei, asemănător celui din acest an. Viceprimarul Bradului, Aurel Circo, susţine că este aproape sigur că nu va primi de la Consiliul Judeţean toată suma pe care o va solicita, însă „vom încerca să ne descurcăm cu ceea ce ni se dă. Aşa am făcut în fiecare an.” Planurile pe care şi le-au făcut edilii Bradului cu banii pe care, deocamdată, nu-i au decât în minte sau cel mult „pe hârtie”, sunt foarte multe, însă, nu se ştie câte din ele vor putea fi puse în aplicare. Potrivit viceprimarului Aurel Circo, cea mai importantă investiţie pe care municipalitatea brădeană o are în plan, pentru 2007, este conformarea Serviciului de Salubritate la normele Uniunii Europene, program care se va derula pe o perioadă de 18 luni, va costa un milion de euro şi va fi realizat din fonduri PHARE într-o proporţie de 85 la sută. „Pe lângă asta, ne-am propus să modernizăm piaţa agroalimentară din Brad, investiţie care va costa aproximativ 15 miliarde de lei vechi. Avem şi multe asfaltări şi reabilitări de drumuri din localitate, dar şi din afara ei. Nu de investiţii ne plângem noi, ci de lipsa banilor pentru a le pune în practică”, a mai spus viceprimarul Aurel Circo. Dacă nu se aşteaptă să primească cel puţin cât vor solicita de la Consiliul Judeţean Hunedoara, conducerea Primăriei Brad este mulţumită că măcar va încheia anul 2006 cu o puşculiţă locală plină de un pic mai mulţi bani decât au preconizat anul trecut. La Petroşani au ajuns deja zvonuri despre câţi bani vor fi alocaţi de Consiliul Judeţean pentru echilibrarea bugetului local pentru 2007, cu toate că primarul Carol Schreter nu a participat la niciun fel de negociere cu şefii acestei instituţii. „Eu ştiu că vom primi 1,9 miliarde de lei, cu toate că am solicitat aproximativ patru miliarde de lei. Mă aşteptam la mai mulţi bani, dar asta este, ne mulţumim cu ce primim”, a afirmat primarul Petroşaniului. Dacă edilul şef al celui mai mare oraş din Valea Jiului va încerca să se descurce cu bani puţini, acelaşi lucru se va întâmpla şi cu principalele investiţii care sunt preconizate să se deruleze în această localitate. Astfel, Primăria va continua să extindă reţeaua de alimentare cu gaz metan şi la celelalte 1600 de apartamente care, deocamdată, nu dispun de această utilitate. Pentru aceasta, municipalitatea va cheltui circa 700 de milioane de lei vechi, după ce, în 2005 şi 2006, a mai scos din puşculiţa locală încă câteva zeci de miliarde de lei pentru a introduce acest serviciu pentru circa 9000 de locuinţe din Petroşani. O altă investiţie se referă la reabilitarea şi asigurarea împotriva inundaţiilor a pârâului Staicului, cel care a creat numeroase probleme autorităţilor locale la fiecare revărsare de apă. Necesităţi fără speranţă Nici oraşele hunedorene, cu toate că au nevoi mai puţine, nu speră să aibă în vistierii, în 2007, toţi banii care le sunt necesari. Dacă în 2005, pentru 2006, Primăria Călan a solicitat Consiliului Judeţean aproape şase miliarde de lei şi a primit doar patru, în acest an, cererea financiară pentru echilibrarea bugetului local va fi de opt miliarde de lei. „Probabil că vom primi mai puţin, la fel ca şi în anii trecuţi, însă noi ne facem datoria şi cerem cât mai mult. Ca să avem de unde să scădem”, a declarat primarul Călanului, Adrian Iovănesc. Lucrări de canalizare, reparaţii şi asfaltări de drumuri şi străzi, dar şi o clădire nou-nouţă pentru şcoala generală din localitatea Batiz, acestea sunt doar câteva dintre investiţiile pe care Primăria vrea să le pună în practică, cu toate că nu ştie de câţi bani va dispune în 2007. „Ne bazăm şi pe nişte bani de la guvern, dar şi de la Uniunea Europeană, pentru realizarea unora dintre aceste investiţii. Prioritar este, însă, programul SAMTID, care va rezolva problemele de alimentare cu apă potabilă din Călan”, a mai spus primarul. Pe hârtie, în 2007, oraşul Călan va avea un buget de circa 130 de miliarde de lei, cu aproximativ 30 de miliarde de lei vechi mai mult decât în 2006. Cu multe nevoi nesatisfăcute va putea să rămână, anul viitor, şi oraşul Geoagiu, deoarece edilii locali vor solicita conducerii Consiliului Judeţean Hunedoara aproximativ 20 de miliarde de lei numai pentru echilibrarea bugetului local. De primit nu se ştie cât vor primi, însă primarul Simion Mariş se aşteaptă să-i fie alocată măcar o treime din ceea ce a cerut, la fel ca în acest an. „Vrem să facem multe, însă cea mai importantă investiţie pentru Geoagiu este realizarea canalizării şi a unei staţii de epurare în localitate. Este cea mai imperioasă nevoie a noastră, iar, deocamdată, nu avem nicio speranţă pentru a obţine cele 30 de miliarde de lei vechi de care avem nevoie”, a afirmat primarul oraşului. Comunele caută bani altundeva „Eu nu cer sume mari, pentru că ştiu că nu le voi primi”, afirmă Ciprian Achim, primarul comunei Lelese. Acesta susţine că s-ar mulţumi şi cu cinci miliarde de lei vechi, din cele şase pe care le va solicita Consiliului Judeţean Hunedoara pentru echilibrarea bugetului local pentru anul 2007, pentru că acestea s-ar adăuga la cele aproximativ zece miliarde de lei care vor compune, în total, bugetul comunei. Primarul localităţii este mulţumit de ceea ce a realizat în acest an, cu bani puţini, şi declară reabilitarea drumului de la Runcu Mare cea mai importantă investiţie a anului viitor. „Este un proiect câştigat pe programul SAPARD, în valoare de un milion de euro şi este şansa ca acel drum să arate aşa cum ne dorim. Vreau să termin şi căminul cultural din satul Cerişor, lucrare pentru care mai am nevoie de încă circa 400 de milioane de lei”, a mai spus Ciprian Achim. Cu cel puţin patru miliarde de lei mai mult decât Lelese vor cere Consiliului Judeţean edilii comunei Densuş, pentru a mai adăuga ceva la puşculiţa destul de goală a localităţii, în anul 2007. Cu toate că nu se aşteaptă să primească, în întregime, suma pe care a solicitat-o, primarul Sorin Ştefoni este liniştit că va putea pune în practică cea mai mare investiţie care s-a derulat vreodată în comună: introducerea canalizării în patru sate, lucrare care se ridică la aproximativ 40 de miliarde de lei vechi şi se presupune introducerea acestui serviciu pe o distanţă de 70 de kilometri. „Banii pentru această investiţie vor veni de la guvern, pentru că noi am câştigat un proiect pe o ordonanţă emisă de executiv”, a afirmat primarul comunei Densuş. Comentarii?

Săptămâna 21 – 27 decembrie 2006, numărul 216