Săptămâna 28 decembrie 2006 – 3 ianuarie 2007, numărul 217

REALITATEA HUNEDOREANĂ Ciprian Iancu Euro-mituri la purtare Din noiembrie încoace, autorităţile judeţene din mai toate judeţele Transilvaniei au început să bată comunele mari din fiecare zonă administrativă pentru a-i lămuri pe ţărani „cam ce” şi „cam cum stă treaba cu Uniunea Europeană”, demersul fiind concentrat mai ales pe ideea dezvoltării rurale, per ansamblu. Tot discutând cu ţăranii, funcţionarii au început să „culeagă” euro-mit după euro-mit. Unele sunt cu totul noi, sau specifice unei anumite zone. Altele sunt deja generalizate şi se regăsesc mai peste tot. Cam aşa stau lucrurile şi-n judeţul Hunedoara, unde Caravana „Fermier în Europa” a trecut deja prin 20 de comune importante. „Banii vin sigur” Corin Ciordaş, consilier pentru integrare europeană în cadrul Prefecturii Judeţului Hunedoara, spune că, pe parcursul întâlnirilor cu ţăranii, a rămas surprins de o atitudine aproape generalizată în judeţul Hunedoara. Sătenii cred că banii pentru sate vor veni sigur. „Toată lumea spunea ceva de genul <>, iar eu îi corectam <>. Oamenii probabil sunt încă obişnuiţi cu vechiul obicei de pe vremuri, când banii pentru sate erau repartizaţi de undeva de la centru, cu ajutorul partidului, în numele cine ştie cărei cauze. Ei cred că se împarte un milion de euro la mia de locuitori. Nu mai este deloc aşa! Finanţările se acordă pe proiecte clare, întocmite după ce un Grup de Acţiune Locală, constituit la nivelul fiecărei comune, va întocmi o strategie de dezvoltare a localităţii, strategie pe care să se plieze apoi fiecare proiect în parte.” Acest euro-mit este specific judeţului Hunedoara, după câte se pare. Cota de lapte Mai ales în satele unde creşterea animalelor este, sau era la mare preţ, s-a instalat o teamă generalizată: aceea că Uniunea Europeană îl va obliga pe ţăranul român să producă o anumită cantitate de lapte pe care să o predea apoi statului. Cantitatea ar fi de aproximativ 3.000 de litri de lapte pe cap de vacă pe an. Cel puţin sătenii din comunele Turdaş şi Rapolt, unii dintre ei, sunt convinşi că atât vor trebui să producă la anul, pe când vacile lor abia dacă dau anual jumătate, sau chiar mai puţin din această cantitate. Impresia este creată de comunista cotă de lapte, de pe vremea-n care fiecare proprietar de vaci trebuia să livreze ICIL - ului (Întreprinderea de Colectare şi Industrializare a Laptelui) o anumită cantitate. Acum însă „cota de lapte” reprezintă limita maximă a cantităţii de lapte ce poate fi vândută unui procesator, bineînţeles, respectându-se şi normele igienico-sanitare. O alegere nefericită a făcut ca această limită să fie denumită „cotă de lapte”, exact ca pe vremea comuniştilor. Noii „iobagi” Euro-mitul naţional conform căruia toate fermele de subzistenţă vor dispărea după integrarea în Uniunea Europeană, capătă o formă particularizată în satele hunedorene. Oamenii cred că „vor veni străinii, ne vor lua pământurile, iar noi vom ajunge iară iobagi ca acu´ două sute de ani”. Reprezentanţii autorităţilor sunt din nou nevoiţi să dea dovadă de multă răbdare şi să le explice că, de fapt, finanţările europene se acordă pentru exploataţii agricole care produc pentru piaţă, adică pentru ca mica gospodărie să poată produce „mai mult şi mai bun”, o parte din cantitatea de produse urmând să fie livrată ori unui procesator, ori direct pe piaţa agroalimentară, ori cea de produse conexe în cazul lânii sau al pieilor, de exemplu. „Străinii” sunt însă aşteptaţi în comunele hunedorene unde există mari suprafeţe de terenuri agricole, în general cele de pe Valea Mureşului. De obicei, aici deviza sună cam aşa: „Să vină străinii şi să facă. Uite cât pământ de pârloagă (pământ nelucrat - n.r.) este”. Alte euro-mituri „După aderarea la Uniunea Europeană nu vom mai putea bea ţuică de casă”. În realitate, se va produce ţuică în continuare, în cazane autorizate, iar pentru primii 50 de litri nu se vor plăti accizele obişnuite pentru alcool, iar ţuica nu se va putea comercializa. „După aderare animalele o vor duce mai bine decât oamenii”. În realitate, Uniunea Europeană acordă atenţie îngrijirii animalelor pentru o producţie de calitate, doar atât. Tăierea mielului de Paşti şi a porcului de Crăciun nu vor dispărea, dar proprietarii vor trebui să ţină cont de anumite norme la sacrificarea acestora. „Toate abatoarele şi fabricile de lapte vor fi închise”. În realitate, abatoarele şi fabricile de lapte care respectă normele legale şi cele impuse de Uniunea Europeană, mai ales pe cele din domeniul igienico-sanitar, vor continua să funcţioneze fără niciun fel de oprelişti din partea autorităţilor. Comentarii?

Săptămâna 28 decembrie 2006 – 3 ianuarie 2007, numărul 217