Săptămâna 18 – 24 ianuarie 2007, numărul 219

REPORTAJ

Ionel Ciontu, ultimul regret


Ciprian Iancu


Ionel Ciontu, unul dintre liderii importanţi ai minerilor din Valea Jiului, a fost înmormântat duminică. REPLICA se numără printre ultimele publicaţii care l-au vizitat pe Ciontu în închisoarea de la Bârcea Mare, în ianuarie 2006. Deşi era conştient de pe atunci că are o sănătate şubredă (reporterilor noştri li s-a plâns de afecţiuni reumatice şi ale ficatului) nu-şi închipuia că va da ultimul său interviu. Vă prezentăm mai jos câteva întrebări şi răspunsurile oferite atunci de Ionel Ciontu.



Credeţi că mineriadele din 1999 au plecat numai din cauza aroganţei guvernanţilor vremii?

Sunt deţinut politic. În faza de cercetare penală un procuror mi-a spus patru variante pe care le aveam la îndemână: să-l „apăs” pe Cozma, să-mi dau demisia din sindicat, să ies la pensie, sau să trec la Partidul Democrat. Aş fi fost un laş dacă aş fi acceptat vreuna. Într-una dintre şedinţele de judecată de la Curtea de Apel Bucureşti, judecătorul Mustaţă, când l-am întrebat când terminăm cu procesul acesta (cauza s-a aflat aproape şapte ani pe rolul instanţelor de judecată n.red.), el ne-a răspuns: „Încă n-am primit telefonul politic”! Nu ştiu dacă poţi fi ironic într-un proces în care oamenii sunt acuzaţi de complicitate la subminarea puterii de stat. Noi toţi am demontat rechizitoriul, am avut şi probe, dar nu s-au băgat în seamă. Dosarul nostru are 90 de volume. Am citit mare parte dintre ele, n-am găsit nicio declaraţie îndreptată împotriva mea. Pentru asta, totuşi, am fost condamnat şi atunci nu pot să mă gândesc decât că am fost condamnat politic.

Şi totuşi, aţi fost în fruntea minerilor...

Când ne-am deplasat pe Defileu eu am întârziat oamenii intenţionat o noapte, în speranţa că nu va fi nevoie să mergem mai departe. Am fost chemat şi eu la acea discuţie cu reprezentanţii Guvernului la Şcoala de poliţie din Sadu. Am discutat personal cu actualul preşedinte Băsescu şi cu ministrul Dejeu. Mi-au promis că vor trimite a doua zi în Sadu o delegaţie cu putere de decizie, lucru care nu s-a întâmplat. Deci, nu s-a dorit acea discuţie care să dezamorseze conflictul şi să provoace întoarcerea noastră paşnică la Petroşani.

De ce vi se pare nedreaptă eticheta de „locotenent” al lui Miron Cozma?

Am fost singurul lider din Valea Jiului care a avut procese pe rol cu Miron Cozma: unul dintre procese l-am avut legat de Stadionul Jiul. Eram preşedinte al Asociaţiei de Fotbal, iar echipa de la mina Livezeni nu avea acces acolo. Cozma nu mi-era şef. Eu eram membru în Consiliul de Coordonare, iar Cozma era preşedinte executiv, eu îi dădeam de lucru lui Miron Cozma nu invers.

Cine credeţi că este vinovat pentru mineriadele din 1999?

Radu Berceanu e primul vinovat, după aceea Emil Constantinescu, care, ca Preşedinte al ţării, trebuia să stingă acel conflict de muncă din faşă, venind în Valea Jiului, mai ales ştiute fiind antecedentele minerilor de aici. A fost acel ultim punct al pactului de la Cozia care spunea că nu vom avea probleme din punct de vedere juridic. A fost pusă şi parafa mănăstirii Cozia. Radu Vasile a dictat conţinutul protocolului. N-au avut cuvânt, de faţă cu preoţii...

Cum suportaţi regimul din închisoare? (se opreşte, îi dau lacrimile, dar revine destul de repede)

E mai greu. Dar o să treacă!

Acum nu regretaţi că aţi fost lider al minerilor în loc să fi avut o viaţă de simplu muncitor? Regret că munca mea n-a avut niciun efect. Locuri de muncă nu mai sunt, iar oamenii sunt minţiţi şi mai departe.

Sute de oameni din Valea Jiului, printre care s-au numărat lideri de sindicat şi reprezentanţi ai PRM şi PSD, l-au condus, duminică, pe ultimul drum pe fostul lider de sindicat Ionel Ciontu. Acesta a decedat joia trecută, după ce, cu o zi înainte, starea sa de sănătate s-a înrăutăţit şi a fost dus de la Penitenciarul de Maximă Siguranţă Bârcea Mare la Bucureşti. Ionel Ciontu a fost transferat la Spitalul Penitenciarului Jilava, iar de aici a ajuns al Spitalul Bagdasar, însă medicii nu au mai putut să-i salveze viaţa. Potrivit autopsiei, acesta a suferit un infarct, care i-a fost fatal. Fostul lider de sindicat suferea de afecţiuni ale ficatului şi inimii. Ionel Ciontu, care a lucrat la Exploatarea Minieră Livezeni, a fost arestat în data de 28 septembrie 2005 pentru participarea la Mineriada de la Costeşti, fiind condamnat la cinci ani de închisoare, alături de foştii săi colegi Romeo Beja, Dorin Loiş, Constantin Creţan, Vasile Lupu şi Miron Cozma. Slujba de înmormântare a fost oficiată de doi preoţi, iar sicriul fostului sindicalist a fost purtat de patru angajaţi ai EM Livezeni, îmbrăcaţi în salopete şi cu lămpaşele aprinse, aşa cum cere tradiţia ortacilor, iar o fanfară a intonat imnul minerilor. (Monalise Hihn)

Săptămâna 18 – 24 ianuarie 2007, numărul 219