Săptămâna 15 – 21 februarie 2007, numărul 223

ANCHETĂ Cetatea care sfidează Academia Laura Oană Cetatea Devei este podoaba oraşului. De câţiva ani, municipalitatea este decisă să asocieze oraşul cu imaginea monumentului. Toate proiectele din ultima vreme se învârt în jurul Cetăţii: patinoarul, complexul de 7 bazine de înot, un stadion modern cu pistă de tartan şi tribune acoperite. Edilii visează şi la terenuri de tenis de câmp cu instalaţie de nocturnă şi gazon artificial. Cetatea, cea mai bună marcă a oraşului alături de Centrul Olimpic de gimnastică, riscă însă să se transforme complet din cauza zelului şefilor din Primăria Deva şi a proiectelor gigant preferate în ultima vreme de Mircia Muntean. Primarul a anunţat cu surle şi trâmbiţe proiectul său cel mai grandios. Aproape 500 de miliarde de lei vechi vin să acopere „pohta” de măreţ a edilului liberal dispus să sacrifice un monument istoric şi să-l transforme într-o fabrică de bani. Anunţat iniţial ca un proiect care ar putea reda strălucirea vechii cetăţii prin punerea în valoare a sitului arheologic şi refacerea zidurilor căzute la ultima explozie, planul edililor deveni a înfricoşat întreaga aşezare convinsă că monumentul va cădea pradă ambiţiilor noilor conducători ai cetăţii. Din cele aproape 50 de milioane lei noi, 20 de milioane sunt asigurate printr-un credit bancar intern, iar diferenţa dintr-o finanţare a Băncii Mondiale. Primele lucrări au început deja, iar pentru a se debarasa de balast muncitorii au construit un jgeab paralel cu traseul telecabinei destinat coborârii resturilor. Mircia Muntean a anunţat că lucrările vor dura cam doi ani „...pentru că este vorba de amenajări ample şi vom încerca să conservăm şi chiar să restaurăm elemente de arhitectură din diferite perioade, se vor înălţa zidurile, vom realiza o Sală a Cavalerilor, vom reface biserica şi se vor realiza toate utilităţile necesare”, explică primarul. Asta înseamnă apă curentă, reţea de canalizare... Autorităţile se aşteaptă ca vizibilitatea obiectivului turistic să crească cu 30% în doar şase luni de la finalizarea proiectului, iar numărul de vizitatori să fie mai mare cu cel puţin 20%. Fascinat de mall-uri În ultima vreme, primarul pare a fi cu totul fascinat de conceptul de Mall, aşa că după ce a găsit o firmă care să transforme piaţa centrală într-un supermagazin, edilul nu a ratat nici ocazia de a preschimba proiectul de reabilitare... tot într-un mall, de această dată un mall cultural. „Vom construi un spaţiu pentru divertisment care să facă Cetatea a treia ca importanţă după cele din Sighişoara şi Braşov. Vom putea organiza aici un festival UNESCO dacă vom construi un amfiteatru”, este convins edilul şi asta în timp ce UNESCO nu ştie cum să salveze alte situri, respectiv cele din Munţii Orăştiei. Investiţia este, de fapt, un proiect al unui student de la Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu” din Bucureşti, Mircea Stroescu, astfel că vechile ziduri vor fi protejate cu acoperişuri avangardiste, iar în chiar interiorul monumentului se va realiza o construcţie ce simbolizează un cocon. Lucrarea a fost selectată din alte 30 de asemenea machete ale studenţilor coordonaţi de prof. dr. arh. Virgiliu Polizu, nimeni altul decât preşedintele Comisiei Naţionale a Monumentelor din România. Punct ţintit, punct ochit pentru edil, care şi-a asigurat astfel acceptul din partea unei personalităţi care ar fi trebuit, prin natura funcţiei, să protejeze şi nu să modernizeze monumentele „..nişte ruine romantice. Nu vom putea la nesfârşit doar să conservăm monumentele şi să nu obţinem nimic de pe urma lor!”. Majoritatea covârşitoare a devenilor nu vede cu ochi buni „coconul”, un proiect căruia i-ar sta mult mai bine lângă una din bazele de lansare ale NASA, pentru că propunerea tânărului arhitect i-a făcut să tresară până şi pe tinerii care au vizitat expoziţia de machete deschisă la Casa de Cultură. Marile speranţe, varianta „loco” Momentul a fost planificat de Primărie, SC Asar Grup SRL, Universitatea bucureşteană şi Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, care au fost de altfel şi organizatorii expoziţiei „Cetatea Devei - prezent şi viitor”. Nici nu este de mirare că trecutul monumentului va fi uitat, dărâmat, reconstruit, reinventat, iar pentru Mircia Muntean nu este decât o şansă de „a face productiv un sit istoric”. După ce ani de zile, autorităţile au uitat de monument şi au mai lustruit dealul cetăţii doar cu prilejul campaniilor electorale, edilii par a se fi trezit brusc. Proiectul telecabinei, criticat din cauza numărului mare de lansări şi petreceri inaugurale, s-a dovedit a fi un succes şi, până şi turiştii care nu au în plan o vizită a monumentului, îşi fac timp pentru a urca şi a admira priveliştea şi, până acum câteva zile şi „câteva hectare de răgălii” pe care primarul spune că le-a defrişat. Viceprimarul PD, Ioan Inişconi, crede că ideea reabilitării monumentului este minunată, dar modul în care se face şi proiectul ales nu îi sunt pe plac: „Înfăţişarea este cel puţin ciudată. Cred că selecţia trebuia făcută de o echipă de arhitecţi cunoscuţi împreună cu arheologii, pentru că este totuşi un monument istoric”. În plus, realizarea unui „mall cultural” pare hazardată pentru un oraş ca Deva unde nu mai există nici măcar public de teatru, iar cele câteva vârfuri de intelectualitate din oraş sunt mai degrabă sufocate de mediocritate. Îndreptarea bruscă a primarului spre cultură este de neînţeles pentru un edil care lipseşte complet de la manifestările culturale. Lupte pentru Cetatea Devei Proiectul are în vedere lucrări de consolidări primare şi restaurare şi reamenajarea mormântului episcopului unitarian David Ferencz, întemeietorul religiei unitariene, mormânt ajuns loc de pelerinaj al turiştilor unguri şi austrieci. În ultima şedinţă a Consiliului Local Deva, proiectul reabilitării cetăţii specifica faptul că, în primă fază, lucrările se vor concentra pe refuncţionalizarea încăperilor din incinta I a Cetăţii, concomitent cu intervenţiile de urgenţă la ziduri, lucrări prin care „se va asigura o conservare superioară a monumentului... Potrivit devizului general anexat la Studiul de fezabilitate elaborat de SC ASAR Grup, valoarea totală a investiţiei este de 26201639,44 lei, echivalent a 7.751.961 euro. Finanţarea se va asigura din Bugetul împrumuturilor interne pe 2007”, scrie în proiectul de şedinţă. Consilierii din opoziţie s-au opus degeaba. Vasile Ţonea nu a fost de acord cu sursa de finanţare din moment ce Primăria ar fi putut apela la fondurile europene, numai că aşa cheltuirea sumelor este strict urmărită, în timp ce Florin Ghergan crede că proiectul are toate şansele să strice actualul monument: „Riscăm să transformăm un obiect de valoare istorică şi să facem un kitsch. Transformăm istoria în comerţ... spunem că facem un mall cultural şi până la urmă o să vindem beculeţe şi alte minuni într-un loc unde ar trebui să tremurăm de istorie”. Sfatul specialiştilor Direcţiei pentru Cultură nu a fost cerut la întocmirea proiectului. În opinia directoarei, Silvia Beldiman cuvântul final va aparţine Bucureştiului, Comisiei Naţionale de Monumente... . Mizilicul de la mediu Specialiştii Primăriei spun că acum se lucrează la studiul de fezabilitate, după care urmează elaborarea unui proiect tehnic, proiect care urmează să obţină avizul Comisiei Naţionale a Monumentelor. În acest an, trebuie realizată descărcarea arheologică şi apoi se va trece la conservarea zidurilor. Mormântul - monument al episcopului David Ferencz, fondatorul şi primul episcop al bisericii unitariene, închis şi mort în aici, în veacul al XVI-lea, va fi strămutat şi pus în valoare în alt loc din Cetate. Pentru primar, reabilitarea Cetăţii ar fi proiectul vieţii sale, un proiect însă care l-ar putea face „urât” devenilor care aşteptau mai mult interes pentru infrastructură şi nişte investitori serioşi. Însă pentru că Mircia Muntean a visat pe Cetate nişte localuri „unde poţi bea o cafeluţă şi mânca un prânz sănătos”, trebuie realizată o adevărată reţea subterană. Însă planurile primarului nu sunt pe placul Academiei Române care a refuzat să îşi dea acordul. Pentru că este vorba despre o rezervaţie naturală, din punctul de vedere al mediului, pentru începerea lucrărilor, Primăria are nevoie de un aviz pentru Planul Urbanistic Zonal (PUZ), aviz obţinut de la Agenţia Regională Timişoara. Pasul doi urma să fie obţinerea acordului de mediu pentru investiţie. Prin adresa nr. 2026 din 21.09.2006, Academia Română îşi exprimă punctul de vedere: „Pe teritoriul ariei protejate, nu suntem de acord cu realizarea de cămine şi conducte subterane pentru apele pluviale. Nu se justifică construcţia unei noi reţele de apă şi canalizare”. Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din cadrul Academiei este însă de acord cu reabilitarea vechii reţele. Academicienii se opun şi construirii unei parcări pentru autocare la Poarta 1 a Cetăţii şi a unui drum asfaltat: „Subliniem că respingem proiectul asigurării accesului auto pe Cetate.” Membrii comisiei au propus realizarea unui drum pietruit pentru eventualii amatori de drumeţii până la Cetate. Probabil că Academia nu mai înţelege nimic din planurile primarului pentru că membrii comisiei au avizat construirea telecabinei tocmai în ideea reducerii accesului către cetate care ar fi dus la o mai bună protejare a speciilor de aici cât şi pentru reducerea gunoaielor împrăştiate peste tot de turişti. Autorizaţia de construcţie nu se poate elibera fără existenţa acordului de mediu, act în privinţa eliberării căruia forul ştiinţific superior al ţării este categoric: NU! Loc unic Cetatea Devei străjuie oraşul de pe culmea unui deal conic de origine vulcanică, de la o înălţime de 371 metri. Dealul - monument al naturii - găzduieşte peste 1450 de specii de plante, unele rare, altele unice. Înălţimea izolată a versantului l-a făcut un loc căutat şi apreciat încă din preistorie. Dacii, romanii, iar apoi regii maghiari şi-au rânduit rând pe rând fortificaţii. Ca cetate regală a suferit mai multe transformări şi reparaţii în funcţie de cerinţele militare. Ultimele amenajări s-au făcut în anul 1829, dar în august 1849, cetatea şi-a trăit ultimele clipe: depozitul de muniţii ia foc, cetatea sare în aer şi este părăsită. Sus, lângă ce a mai rămas din zidurile cetăţii, turiştii vor fi răsplătiţi însă cu o privelişte care îţi rămâne aninată de suflet. Dealul Cetăţii este un loc excelent pentru alpinism. Zona de căţărare se află pe pereţii sudici ai dealului Cetăţii Deva. Roca este andezit (rocă vulcanică) destul de friabil şi prăfos. Bătrânii din oraş îşi amintesc că deasupra stâncilor, pe locul ocupat acum de o cruce mare, se aflau mai demult aşezate sculpturile a câtorva sfinţi şi o filigorie. Prin anii ´30, într-o zi de 1 mai, comuniştii au găsit de cuviinţă că ar fi bine să marcheze evenimentul aşa că au vopsit sfinţii în roşu. Ca orice cetate, cetatea Devei are legendele ei: una dintre acestea arată că cetatea a fost zidită de zâne cu părul de aur, fetele unor uriaşi, care, certându-se între ele, au distrus-o, în timp ce o altă legendă atribuie înălţarea zidurilor hărniciei unor pitici. Comentarii?

Săptămâna 15 – 21 februarie 2007, numărul 223