Săptămâna 15 – 21 februarie 2007, numărul 223

SPECIAL Hunedoara - pământul făgăduinţei Monalise Hihn Judeţul Hunedoara numără în prezent aproximativ 477.000 de locuitori, cu aproape nouă mii mai puţini decât la ultimul recensământ al populaţiei din anul 2002. Cetăţenii de naţionalitate română sunt cei mai numeroşi, reprezentând un procent de aproape 93 la sută din totalul populaţiei. Pe de altă parte, datele statistice nu precizează din ce zone ale ţării provin locuitorii judeţului: câţi sunt băştinaşi şi câţi s-au stabilit aici venind din alte zone. Cu toate acestea, specialiştii spun că în judeţul Hunedoara au existat mai multe valuri de migraţie internă, cauzate de industrializarea masivă începută, din anii ´50 ai secolului trecut, de regimul comunist. „El Dorado” pentru moldoveni şi olteni Conform datelor recensământului din 1948, în judeţ existau în jur de 307.000 de locuitori, pentru ca 18 de ani mai târziu, în 1966, populaţia să ajungă la aproape 475.000. Directorul executiv al Direcţiei de Statistică Hunedoara, Traian Laslău, spune că această creştere spectaculoasă a populaţiei s-a datorat boom-ului industrial de după război: „Practic, în cei 18 de ani, numărul populaţiei a crescut cu un sfert faţă de 1948. Nu trebuie să uităm nici primul val al migraţiei care a avut loc în 1946, când mii de persoane au fugit din calea secetei şi a foametei cumplite din Moldova şi s-au stabilit şi în judeţul Hunedoara. Abia apoi vin valurile de migraţie economică. Industrializarea masivă şi forţată, prin dezvoltarea siderurgiei şi mineritului, a atras, la începutul anilor ´50, în judeţ populaţia din satele sărace ale Moldovei şi din Oltenia. Combinatul de la Hunedoara şi minele de cupru şi aur de la Deva şi Brad, precum şi cele de cărbune din Valea Jiului au fost principalele destinaţii ale tinerilor din Moldova şi Oltenia, care au plecat de acasă din cauza sărăciei care s-a abătut asupra satelor din aceste zone, imediat după război. Populaţia judeţului a crescut an de an datorită numărului de persoane venite din afara lui. În plus, la începutul „exodului” încă nu intrase în vigoare decretul prin care regimul comunist interzicea avortul. După ce Nicolae Ceauşescu a semnat acea lege, prin care sarcina nu mai putea fi întreruptă decât dacă femeile împlineau 45 de ani şi aveau cinci copii, numărul populaţiei a crescut şi mai mult şi a ajuns în 1977 la aproape 515.000. Astfel, încet-încet, numărul populaţiei „băştinaşe” s-a redus şi a crescut cel al persoanelor care îşi aveau originile în alte zone ale ţării”. „Clasa muncitoare merge în Paradis” Începând cu anii ´50, visul de aur al comuniştilor, care doreau să îi transforme pe ţărani în muncitori, începea să prindă contur în judeţul Hunedoara. Populaţia rurală sosită din toată ţara în judeţ a fost trimisă la şcolile profesionale din Hunedoara şi Valea Jiului. Apoi, cu diploma în buzunar, foştii ţărani, deveniţi peste noapte muncitori sau chiar maiştrii, au fost angajaţi în combinatul de la Hunedoara şi în minele din Deva, Brad şi Valea Jiului, unde erau învăţaţi să dea ţării cât mai mult oţel, cărbune sau aur. Acesta era Paradisul pentru cei mai mulţi, veniţi în zonă aproape desculţi şi dezbrăcaţi, slăbiţi de sărăcie şi foamete. Cei mai mulţi dintre ei au locuit la început în barăci. În scurt timp, muncitorii au ajuns în apartamente, celebrele „cutii de chibrituri”, construite prost şi în grabă. Anual, în judeţ se construiau în jur de 4.000 de locuinţe. Practic, şi astăzi dacă vrei să afli cât mai multe despre obiceiurile şi tradiţiile din cât mai multe zone ale ţării, poţi liniştit să vizitezi orice bloc de locuinţe din oricare oraş al judeţului. Este imposibil ca pe o scară de bloc să nu întâlneşti moldoveni, olteni sau persoane venite din diverse colţuri ale ţării şi stabilite aici. Urmează exportul Dacă la mijlocul secolului trecut populaţia rurală din zonele sărace ale ţării venea în Hunedoara în căutarea pământului făgăduinţei, acum tot mai mulţi locutori ai judeţului aleg să migreze în exteriorul României. Datele statistice arată că din 1992 şi până la mijlocul anului trecut judeţul Hunedoara a pierdut în jur de 71.000 de locuitori, înregistrând şi un spor natural negativ de 1.100 de persoane anual. Traian Laslău explică această scădere prin faptul că industria este în regres: „Oamenii pleacă din nou în căutarea unui loc de muncă, doar că acum avem de-a face cu o migraţie externă. Locurile de muncă în industrie au scăzut dramatic în ultimii ani. Dacă în combinatul de la Hunedoara erau în 1990 18.000 de locuri de muncă, acum mai sunt doar de zece ori mai puţine. Minvest a închis minele, în Valea Jiului a scăzut de cinci ori numărul de mineri. Tinerii pleacă acum în Spania şi Italia şi se stabilesc acolo. Ce vor fi copiii lor peste ani, mi-e greu să vă spun!”. Comentarii?

Săptămâna 15 – 21 februarie 2007, numărul 223