Săptămâna 1 – 7 martie 2007, numărul 225

ADMINISTRAŢIE Strategie - teorie doldora de bani Oana Bimbirică Primăriile hunedorene nu sunt prea interesate să acceseze fonduri europene în perioada 2007-2013. Acest lucru reiese din numărul foarte mic al unităţilor administrativ teritoriale care şi-au întocmit strategia de dezvoltare locală. Una dintre cele mai importante cerinţe ale Uniunii Europene şi singura care le-ar permite primăriilor să facă rost de bani europeni pentru a-şi pune în practică anumite proiecte, strategia locală a fiecărei comune, oraş sau municipiu va fi inclusă în strategia de dezvoltare a judeţului Hunedoara, care, la rândul ei, va face parte din cea regională şi, ulterior, din cea naţională, pentru perioada 2007-2013. Doar proiectele care vor fi incluse în cadrul acestor documente vor putea obţine finanţare europeană prin intermediul Fondurilor de Coeziune şi a celor Structurale. Cu toate că majoritatea primarilor hunedoreni cunosc aceste lucruri, pentru mulţi dintre ei este prea mare deranjul întocmirii unei asemenea strategii, punând astfel sub semnul întrebării posibilitatea ca localităţile pe care le cârmuiesc să se dezvolte cu ajutorul banilor europeni, care sunt foarte mulţi, însă pot fi obţinuţi doar pe baza unor proiecte viabile. Dacă primarii nu se grăbesc să-şi pună angajaţii la treabă sau să apeleze la unele firme de specialitate pentru a întocmi strategiile locale de dezvoltare, Prefectura şi Consiliul Judeţean Hunedoara aproape au finalizat strategia de dezvoltare a judeţului pentru perioada 2007-2013. Documentul, a cărui redactare a început în primăvara anului trecut, se află deja postat pe site-ul prefecturii, însă poate fi oricând îmbunătăţit cu propuneri de proiecte venite de la primăriile hunedorene. „Pentru redactarea strategiei a fost constituită o echipă mixtă formată din şase persoane, trei reprezentanţi ai Serviciului de Deconcentrate din cadrul Prefecturii, iar alţi trei din cadrul Serviciului de Prognoze al Consiliului Judeţean Hunedoara. La baza redactării strategiei au stat propunerile de proiecte care au venit de la primării, iar elementele pe care ne-am axat sunt cuprinse în Planul Naţional de Dezvoltare”, a afirmat Florian Toma, directorul de cabinet al prefectului. Practic, toate planurile pe care le au primarii în ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii, a mediului înconjurător, construcţia de locuinţe sau valorificarea potenţialului turistic al unor zone, proiecte care presupun mari sume de bani pentru a fi puse în aplicare, trebuie incluse în aceste strategii de dezvoltare locală, pentru a putea obţine finanţare de la Uniunea Europeană, în perioada 2007-2013. Toma mai spune că doar opt dintre cele 69 de primării hunedorene şi-au întocmit strategia de dezvoltare locală, cu toate că toţi primarii au fost îndrumaţi în ceea ce priveşte modul de realizare al acestei strategii, Prefectura punându-le la dispoziţie mai multe modele ale acestui document împrumutate de la autorităţile din alte judeţe. „Strategia judeţeană va fi inclusă în cea regională, aşa că noi nu puteam să stăm să aşteptăm la nesfârşit ca primarii să ne trimită proiectele pe care le au în vedere. Am încercat să-i ajutăm cu mai multe modele ale acestei strategii, însă se pare că primarii nu prea sunt interesaţi. Când vor fi puşi în situaţia să nu poată face rost de bani pentru proiectele pe care le au, deoarece nu şi-au întocmit această strategie, va fi prea târziu şi îşi vor da seama de ce am insistat noi aşa de mult ca ei să o facă”, a mai spus Florian Toma. Primăriile care au predat prefecturii aceste strategii sunt Simeria, Blăjeni, Luncoiu de Jos, Mărtineşti şi Ribiţa, celelalte trei, Turdaş, Boşorod şi Sarmizegetusa, având aceste documente fie incomplete, fie în neconcordanţă cu cerinţele europene. Comune mici, dar interesate Importanţa întocmirii strategiei de dezvoltare este cunoscută şi de Ciprian Achim, primarul comunei Lelese. Acesta nu şi-a creionat documentul, însă a apelat la sprijinul Agenţiei de Dezvoltare V Vest pentru realizarea strategiei şi a se asigura că aceasta va respecta toate cerinţele în domeniu. „Noi suntem o comună mică, însă acest lucru nu înseamnă că nu avem nevoie de bani. Decât să stăm cu mâna întinsă la Guvern sau la Consiliul Judeţean după bani, mai bine încercăm să accesăm bani europeni. Chiar dacă va trebui să plătim câteva sute de euro pentru a avea o strategie de dezvoltare locală ca lumea, eu zic că merită. Cred că ea va fi gata până în luna august”, afirmă primarul comunei Lelese. Alimentarea cu apă a satelor aparţinătoare comunei, reciclarea şi colectarea deşeurilor, reabilitarea infrastructurii şi dezvoltarea unui circuit de agroturism, acestea sunt doar câteva dintre proiectele pe care Primăria Lelese vrea să le pună în practică în intervalul 2007-2013 şi care vor fi incluse în strategia de dezvoltare locală. Cu toate că sunt izolate de restul lumii, autorităţile comunei Bătrâna au realizat şi aprobat deja planul de dezvoltare al localităţii pentru următorii şase ani. Acesta a fost pus la punct de angajaţii primăriei, urmărind cu conştiinciozitate modelul altor localităţi, pus la dispoziţie de Prefectura Hunedoara, şi adaptându-l nevoilor şi condiţiilor de viaţă din comună. „În primul rând, vrem să reabilităm infrastructura pentru că noi nu avem un drum de legătură cu restul judeţului, iar acest lucru ne doare cel mai tare. De asemenea, în strategie am inclus şi un proiect de alimentare cu apă a comunei, dar şi electrificarea a trei sate, pe care o aşteptăm din anul 2004”, a declarat primarul comunei Radu Herciu. Cu toate că a fost aprobată de Consiliul Local Bătrâna, strategia nu a ajuns la prefectură, motiv pentru care comuna nu a fost inclusă printre localităţile care şi-au întocmit acest document. „Lucrăm!” vs „N-avem nevoie!” Nici autorităţile oraşelor sau municipiilor hunedorene nu s-au grăbit să-şi pună pe hârtie planurile de dezvoltare ale localităţilor pentru 2007-2013, însă multe au luat primele măsuri pentru demararea acestei proceduri. La Geoagiu, primăria lucrează la această strategie şi, pentru a face o treabă bună, a apelat la o firmă de specialitate din Simeria cu care încă negociază preţul serviciilor, considerat de primarul Simion Mariş prea mare. „Ne-au cerut 3000 de euro, dar eu nu dau atâţia bani. Mai bine o facem singuri”. Primarul spune că, pentru a întocmi strategia locală de dezvoltare, a cerut şi ajutorul cetăţenilor care şi-au exprimat părerea în legătură cu ceea ce trebuie făcut, în viitor, în Geoagiu: dezvoltarea canalizării şi construirea unei staţii de epurare, construirea unor blocuri ANL, a unui dispensar medical nou sau lărgirea unor parcări. Pe de altă parte, autorităţile din municipiul Brad au finalizat doar strategia de dezvoltare în domeniul termoficării, document care a fost solicitat de către Guvern pentru a fi inclus în strategia naţională din acest domeniu. Viceprimarul Aurel Circo susţine că planul local de dezvoltare pentru 2007-2013 va fi terminat până în luna iunie, o echipă formată din specialişti ai primăriei, patroni de firme sau directori de bancă fiind angrenaţi în realizarea acestui complex document. „Am inclus în strategie toate proiectele pe care dorim să le punem în aplicare, începând de la domeniul social, până la cel al protecţiei mediului, urbanismului, al colectării deşeurilor sau al infrastructurii. Ştim care e importanţa strategiei, însă, va dura până ce vom reuşi să adunăm toate ideile pe care le au membrii echipei care lucrează la întocmirea documentului”, a mai spus Circo. Întocmirea unei strategii de dezvoltare locală pare lipsită de importanţă pentru autorităţile municipiului Deva. Viceprimarul reşedinţei de judeţ, Florin Oancea, susţine că Deva nu are nevoie de strategii, ci de investitori, care vor veni în localitate şi dacă aceasta nu deţine un astfel de document. De altfel, punctul de vedere al lui Oancea este uşor de înţeles, dacă ne gândim la faptul că Deva nu a depus, până acum, niciun proiect pentru a obţine fonduri europene. „Mai bine cerŞesc bani” Prefectul judeţului Hunedoara, Cristian Vladu (foto) este foarte nemulţumit de modul în care primarii au înţeles să se implice în elaborarea strategiilor locale. „Aceste documente nu sunt obligatorii. Nimeni nu le taie capul dacă nu le fac. Pentru primarii care stau mereu cu mâna întinsă la guvern sau la consiliul judeţean, pentru a face rost de bani în loc să facă proiecte cu finanţare europeană, nu e obligatoriu să-şi facă aceste strategii. De ce să le facă? Mai bine să cerşească bani în stânga şi în dreapta”, afirmă Vladu. Acesta mai spune că strategia de dezvoltare a judeţului Hunedoara care numără câteva sute de pagini, va fi inclusă în cea regională şi, ulterior, în cea naţională, indiferent dacă localităţile hunedorene vor avea sau nu fiecare un astfel de document propriu. Alte două strategii Agenţia de Dezvoltare Regională (ADR) Vest va realiza o microstrategie de dezvoltare regională pentru Valea Jiului. Microstrategia va fi realizată prin intermediul proiectului StrategVest al agenţiei, finanţat cu fonduri PHARE. „Ne-am gândit la Valea Jiului pentru că acolo se află şase oraşe, care s-ar putea uni pentru a beneficia de fonduri de la Uniunea Europeană. Prin această microstrategie, noi dorim să ajutăm aceste comunităţi locale să-şi stabilească priorităţile regionale pentru care merită să acceseze fonduri”, a afirmat Sorin Maxim, directorul ADR V Vest. Pe de altă parte, Mircea Moloţ, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara şi al Consiliului de Dezvoltare Regională a Regiunii Vest, a afirmat că o strategie similară se află în lucru pentru zona Hunedoara - Deva - Simeria, localităţi care fac parte dintr-un proiect de unificare al administraţiei judeţene. Acesta susţine că, la jumătatea anului, va fi finalizat Planul Urbanistic General (PUG) pentru această zonă. Comentarii?

Săptămâna 1 – 7 martie 2007, numărul 225