Săptămâna 15 – 21 martie 2007, numărul 227

ADMINISTRAŢIE

Veşti bune pentru Ecosid


Monalise Hihn


Ministrul Integrării Europene, Anca Boagiu, a confirmat că proiectul „Regenerare urbană a fostei zone industriale Hunedoara” (zona fostului flux primar de la Siderurgica, în prezent „Ecosid”) va beneficia de fonduri alocate de la Uniunea Europeană şi Guvernul României. În total este vorba de cel puţin 7,4 milioane de euro, bani care vor fi destinaţi ecologizării a 138 de hectare de teren. După ecologizare, în zonă va fi construit un parc turistic - cultural, o zonă rezidenţială şi o alta industrială.

Ecosid Hunedoara a fost înfiinţată în 2004 ca societate pe acţiuni şi care avea drept scop recuperarea fierului vechi din zona fostului flux primar al Siderurgica, închis operaţional în urmă cu câţiva ani. Societatea a primit şi 138 de hectare de teren. După mai multe tentative de cumpărare, venite din partea unor firme „interesate”, Ecosid a intrat în proprietatea Consiliului Local Hunedoara, printr-o hotărâre a Guvernului României din aprilie 2005. De atunci, municipalitatea s-a chinuit să obţină fonduri pentru ecologizarea suprafeţelor deţinute la Ecosid. În 2004, Primăria municipiului Hunedoara a întocmit un program de ecologizare pentru care a solicitat fonduri Phare, prin componenta 2004 - 2006. Proiectul a primit avizul Agenţiei V Vest, dar a fost pus în aşteptare de Ministerul Integrării Europene. Anul trecut el a primit avizul pentru obţinerea de fonduri structurale din partea Uniunii Europene. Societatea a încheiat anul 2006 cu o cifră de afaceri de 2,6 milioane de lei şi un profit de 300.000 de lei.

Bani de la Uniunea Europeană

Proiectul privind Ecosid va fi lansat, conform declaraţiilor ministrului Integrării, Anca Boagiu, anul acesta. Deja, licitaţia pentru asistenţa tehnică a fost câştigată de o firmă din Bucureşti, care va întocmi documentaţia tehnică pentru Ecosid. Aceasta va stabili cu exactitate de ce sume este nevoie pentru ecologizarea celor 138 de hectare. Directorul executiv al Ecosid, Marian Mihalache, spune că după ce vor fi cunoscute toate datele proiectului tehnic, suma care va veni la societate ar putea fi mult mai mare: „Ştim că e sigură suma de 7,4 milioane de euro, dar aceasta ar putea creşte. Nu pot preciza cu cât, dar sigur va fi de două ori mai mare, asta ca să putem reda terenul în totalitate în circuitul civil. Apoi, va trebui să rezolvăm şi problema utilităţilor”. Şi primarul Hunedoarei, Nicolae Schiau, declară că acest proiect rezolvă mai multe probleme pe care le are oraşul: „În primul rând, câştigăm teren pentru dezvoltarea Hunedoarei”. Fondurile ar putea veni încă de la sfârşitul acestui an sau cel târziu la începutul lui 2008. Din cei 7,4 milioane de euro, 85 la sută, adică 6,29 milioane de euro, reprezintă fonduri structurale nerambursabile, 13 la sută, respectiv 962 de mii de euro, bani proveniţi de la Guvernul României, iar doi la sută, 148 de mii de euro, contribuţia locală pentru proiect.

Mai multe necazuri

Ecosid a dat până acum mai multe bătăi de cap autorităţilor locale decât să aducă beneficii. După ce mai bine de un an, autorităţile locale au fost la un pas să piardă terenul în favoarea unor persoane interesate să pună mâna pe el, acum principala problemă cu care se confruntă Ecosid este neutralizarea deşeurilor periculoase existente în zonă. Pe acest teren se mai regăsesc în jur de 30 de „puncte” care pot produce accidente ecologice. Aici se află rezervoare cu acid sulfuric, fenoli, gudron, benzen şi alte substanţe chimice periculoase. Hunedorenii au suferit cu toţii anul trecut când două scrubere au ars accidental. Mirosul emanat de ardere s-a răspândit în aproape tot oraşul, fiind greu de suportat. Accidente ecologice la Ecosid au mai avut loc, dar mai neînsemnate ca amploare.

Parc cultural, case şi fabrici

Autorităţile locale au planuri măreţe cu terenul care acum e plin de ruinele vechii oţelării Siemens - Martin şi ale uzinei cocso-chimice. După ce va fi ecologizat, terenul va fi împărţit în trei. Conform unui studiu de fezabilitate, în zona dinspre Castelul Huniazilor va fi ridicat un parc turistic - cultural care, cel mai probabil, va găzdui şi imobile dedicate serviciilor pentru turişti (pensiuni, hoteluri, restaurante, etc..., dar şi un posibil muzeu al metalurgiei, coşurile vechii oţelării, cele care au dat identitate oraşului în ultima jumătate de veac urmând să fie conservate şi transformate în monumente), în partea din mijloc va exista o zonă rezidenţială, iar în a treia, cea dinspre podurile din zona Blooming, ar urma să existe un perimetru destinat activităţii industriale. Ecologizarea terenului rezolvă, practic, mai multe probleme în acelaşi timp. Întâi, Castelul Corvinilor va fi mai bine pus în valoare. În al doilea rând, redă circuitului civil un teren destinat construirii de locuinţe, iar în final face ca Hunedoara să dispună de suprafeţe mai mari de terenuri pentru potenţialii investitori.

Istorie scurtă, dar agitate

Primăria Hunedoarei a fost la un pas să piardă societatea Ecosid, mai bine zis terenurile acesteia. Din dorinţa aprigă de a „mărita o fată bătrână, urâtă şi plină de bube” - combinatul de la Hunedoara, AVAS-ul, condus atunci de pesedistul Ovidiu Muşetescu, a obţinut ştergerea datoriilor fostei SC Siderurgica SA la bugetul local, în total 170 de miliarde de lei vechi. O bună parte din datoria istorică, 130 de miliarde, urma să fie acoperită prin cedarea Ecosid cu cele 138 de hectare ale sale Primăriei. Conducerile AVAS s-au schimbat în decembrie 2004, dar grupurile de interese au rămas aceleaşi şi şi-au văzut de treabă. Aşa s-a făcut că-n ianuarie 2005 AVAS-ul, ajuns pe mâna „portocaliilor”, continua să trimită la Hunedoara solicitări pentru angajarea de evaluatori „în vederea urgentării procedurii de privatizare” a societăţii, cu toate că societatea fusese promisă municipalităţii. Miza era triplă: banii din valorificarea resturilor de „fier vechi”, finanţările nerambursabile pentru ecologizare şi, peste câţiva ani, vânzarea (ori concesionarea) suprafeţei devenite extrem de valoroase după transformarea lor în spaţii utilizabile, cel puţin din punct de vedere industrial, dacă nu şi civil. Doar presiunile politice şi cele ale presei au făcut ca, până la urmă, AVAS să-şi respecte înţelegerea şi să predea Ecosid-ul Primăriei Hunedoara.

Şapte proiecte pentru judeţ


34,16 milioane de euro reprezintă suma pe care a alocat-o pentru anul acesta judeţului Hunedoara Ministerul Integrării Europene pentru finanţarea unor proiecte de infrastructură, din programul operaţional regional care urmează să fie lansat în curând. „Avem pregătite un număr de şapte proiecte pe care le finanţăm din bugetul ministerului pentru sprijinirea zonei. Aici intră integrarea în circuitul turistic a cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, în valoare de 8,3 milioane de euro, regenerarea urbană a fostei zone industriale a municipiului Hunedoara, care se ridică la 7,4 milioane de euro, infrastructura pentru turismul durabil din Parâng de 5,5 milioane de euro, reabilitarea zonei urbane Dealul Cetăţii Deva, monument istoric şi al naturii, care beneficiază de 4,4 milioane de euro, pasajul auto şi pietonal de pe bulevardul Mihail Kogălniceanu din municipiul Deva, în valoare de 3,6 milioane de euro, reabilitarea infrastructurii staţiunii Geoagiu Băi de 2,4 milioane euro, precum şi incubatorul de afaceri Simeria de 2,3 milioane euro. Proiectele vor fi lansate anul acesta în judeţul Hunedoara, a declarat la Petroşani, la sfârşitul săptămânii trecute, Anca Boagiu (foto), ministrul Integrării.



Săptămâna 15 – 21 martie 2007, numărul 227