Săptămāna 29 martie – 4 aprilie 2007, numărul 229
|
ADMINISTRAŢIE
CNH Şi Minvest urmează să fie scutite de debite īn valoare de miliarde de EuroDeştepţii fac datorii, proştii le plătesc!Monalise Hihn
Compania Naţională a Huilei Petroşani şi Minvest Deva sunt două din cele 34 de firme pentru care Guvernul Romāniei a decis anularea obligaţiunilor fiscale prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 128/2006. De altfel, CNH Petroşani deţine mai bine de jumătate din datoria care a fost ştearsă de executiv, respectiv 19.531.800.949 de lei, adică īn jur de 5,8 miliarde de euro din totalul de 8,3 miliarde de euro reprezentānd debitele celor 34 de societăţi. Minvest Deva produce statului o gaură de circa 366.700.000 lei, adică īn jur de 105 milioane de euro.
Compania Naţională a Huilei Petroşani a reuşit „performanţa” greu de atins de către orice companie cu capital de stat: a „reuşit” ca īn 17 ani să strāngă o datorie de 5,8 miliarde de euro. Din 1990 şi pānă īn 1999 CNH a funcţionat ca regie autonomă, iar din 1999, prin Hotărārea de Guvern nr. 806, aceasta s-a transformat īn Compania Naţională a Huilei. Īn tot acest timp aici statul a pompat bani īn neştire, dar rezultatele nu s-au văzut niciodată. Singurii beneficiari părānd să fie doar firmele „băieţilor deştepţi” din minerit. Cu ajutorul acestor celebre „căpuşe” īn zonă s-au făcut averi considerabile, dar condiţiile de muncă ale ortacilor nu s-au īmbunătăţit defel īn această perioadă. Atenţia din partea guvernanţilor asupra Regiei Autonome a Huilei, apoi a Companiei Naţionale a Huilei s-a īndreptat doar īn momentele īn care aici au avut loc accidente de muncă soldate cu zeci de morţi. Toate minunile durau īnsă trei zile, iar CNH s-a dovedit de-a lungul timpului, o vacă de muls pentru toate guvernările. Īntotdeauna, din 1990 īncoace, conducerea RAH şi apoi CNH Petroşani a fost numită politic. Disponibilizările n-au schimbat nimic Pe de o parte, partidele au fost dornice să īşi aşeze oamenii la conducerea acestei societăţi, pe de altă parte guvernanţii s-au arătat extrem de speriaţi de perspectiva unei răscoale īn Valea Jiului. Subvenţiile n-au făcut decāt să adāncească pe zi ce trecea o gaură neagră, care īncet, īncet s-a transformat īn crater. Mineritul din Valea Jiului a fost băgat īn faliment īncet şi sigur de acest tip de gāndire. Disponibilizarea a aproximativ 35.000 de mineri nu a rezolvat problema datoriilor şi a unui management păgubos. Datoria a crescut vertiginos, iar īn zonă au apărut prea puţine locuri de muncă pentru persoanele disponibilizate. Īn acest timp īnsă, mai-marii minerilor s-au plimbat prin străinătate, īncepānd cu liderii minerilor, de la Miron Cozma la Vasile Savu, şi terminānd cu actualii directori sau angajaţi ai CNH, care au participat la tot soiul de seminarii şi īntālniri, care mai de care mai fanteziste şi organizate īn Mongolia sau Sri Lanka. Doar īn ultimii doi ani pentru astfel de călătorii s-au plătit 90.000 de euro. Īn acelaşi timp, cu disponibilizările masive din minerit īn Valea Jiului sau cheltuit mii de miliarde de lei vechi, bani cu care s-au achitat plăţile compensatorii, ajutoarele de şomaj şi veniturile de completare pentru ortacii care au dorit să părăsească sistemul. „Voinţă politică” Directorul general al CNH, Daniel Surulescu, consideră că după ştergerea datoriilor Compania Naţională a Huilei Petroşani nu va mai fi nevoită să se transforme īn societate pentru a funcţiona la parametri normali, dacă se va reuşi aplicarea prevederilor Ordonanţei 128, privind ştergerea datoriilor istorice: „Deocamdată acest lucru nu este posibil, din cauză că nu s-a primit notificarea ajutoarelor de stat de care a beneficiat Compania Naţională a Huilei Petroşani īn ultimii doi ani”. Potrivit proiectului iniţial, Compania Naţională a Huilei Petroşani ar urma să se transforme īn Societatea Naţională a Huilei, care ar īngloba doar activele viabile şi va avea o filială de īnchideri de mine. Totuşi, reorganizarea Companiei Naţionale a Huilei Petroşani ar reprezenta principalul pas de realizare a complexului energetic, care să cuprindă, pe lāngă unităţile miniere din Valea Jiului, SC „Electrocentrale Deva”, SE „Paroşeni” şi o parte din patrimoniul SC „Hidroelectrica” SA. Datoriile istorice ale CNH, acumulate pānă īn 2004, care depăşesc 5,8 miliarde de euro, au transformat Compania īn cel mai mare datornic la bugetul de stat. „Ştergerea acestora ţine de voinţa politică”, susţine directorul CNH, Daniel Surulescu. Chiar şi ministrul Economiei şi Comerţului, Varujan Vosganian, a declarat, cu ocazia unei vizite efectuate īn Valea Jiului, că pentru continuarea activităţii miniere este nevoie de „voinţă politică”. De altfel, ministrul Economiei şi Comerţului, Varujan Vosganian, a afirmat că: „Situaţia Văii Jiului este o chestiune de dezbatere naţională, nu este doar o decizie care să fie luată din birou. Aparent, fiecare tonă de huilă care se scoate īnseamnă şi ceva subvenţie. Aceasta este plătită de toţi romānii şi toţi romānii trebuie să ştie exact cāt ne costă mineritul, ce semnificaţie are mineritul, ce importanţă economică are mineritul. Noi, īn această primăvară, trebuie să luăm o decizie tulburătoare: Valea Jiului continuă să fie un centru de extracţie sau se va īnchide”. El a subliniat că trebuie adoptată o soluţie rapidă, altfel īn bazinul Văii Jiului nu va mai exista minerit. Tot „tulburătoare” este şi decizia de anulare a datoriei de 5,8 miliarde de euro pe care o are CNH. 
Ce s-ar putea face cu banii Cu cei 5,8 miliarde de euro, de exemplu, ar putea fi modernizată toată reţeaua de drumuri (judeţene şi comunale) din judeţ, ar fi construit tronsonul de autostradă de pe culoarul IV paneuropean, ar fi ecologizate cele 138 de hectare de teren de la Ecosid Hunedoara, cetăţile dacice ar fi incluse īn circuitul turistic, ar fi reparate toate cele şapte drumuri naţionale care trec prin judeţul Hunedoara, ar fi construite cāteva fabrici, ar fi modernizate toate reţelele de apă şi canalizare din judeţ, iar salariile şi pensiile tuturor locuitorilor judeţului ar putea fi plătite timp de cāţiva ani buni. Īntr-un cuvānt, aceşti bani ar īnsemna proiecte de anvergură, pe termen lung, īn judeţ. Indulgenţă pe banii cetăţeanului Iniţiatorii Ordonanţei de Urgenţă nr. 128 privind diminuarea arieratelor bugetare susţin: „Avānd īn vedere faptul că societăţile naţionale şi societăţile comerciale la care statul este acţionar majoritar, care au un impact major īn economie, īnregistrează arierate bugetare şi că īn prezent se află īn situaţia īn care organele fiscale blochează conturi bancare şi execută silit bunuri mobile şi imobile care au importanţă deosebită īn desfăşurarea activităţii acestora, precum şi faptul că nu există surse de finanţare pentru stingerea acestor obligaţii pentru a nu se ajunge ca aceşti operatori economici să intre īn stare de faliment, fapt ce ar declanşa probleme economice şi sociale foarte mari, se impune adoptarea unui act normativ prin care să se acorde scutiri la plata obligaţiilor fiscale, īn conformitate cu legile aflate īn vigoare”. Pe scurt, unii fac datoriile şi alţii le plătesc! Minvest, mai modestă (Ciprian Iancu) O zecime din suma totală pe care actuala guvernare doreşte să o şteargă de la 34 de companii de stat este deţinută de Compania Naţională a Cuprului, Aurului, Fierului Minvest Deva. Compania, care pānă anul trecut s-a ocupat īn principal de extracţia aurului, cuprului şi fierului, are datorii la bugetul de stat īn valoare de 134,7 milioane de lei, la care se mai adaugă penalităţi de īntārziere de peste 232 de milioane. Minvest Deva şi-a īnchis, īn ultimii doi ani, toate minele, pentru că subvenţiile pentru companiile de stat nu s-au mai putut acorda īn urma presiunilor făcute de Uniunea Europeană. Anul trecut, Consiliul Concurenţei a fost totuşi de acord ca Minvest să fie iertată de datorii pentru că, practic, nu face concurenţă nimănui, iar debitele sale sunt imposibil de recuperat, după cum declară responsabili din cadrul companiei. Īn urma unui program de restructurare, accelerat din 1999 īncoace, Minvest Deva a scăzut de la 40.000 de salariaţi, cāţi avea cu 17 ani īn urmă, la doar 250 īn prezent, şi mai deţine doar activităţi de īnchidere şi conservare de mine, o balastieră, o uzină de preparare de minereu (care lucrează pentru terţi) şi o carieră de nisipuri. Directorul general al Minvest, Pompiliu Crai, declară că: „Ştergerea datoriilor are ca justificare, īn cazul Minvest, transformarea activităţilor rămase īn obiective atractive la privatizare”. |
Săptămāna 29 martie – 4 aprilie 2007, numărul 229