Săptămâna 29 martie – 4 aprilie 2007, numărul 229

SPECIAL Politicienii poftesc la posturi sufleteşti Laura Oană Paştele este considerat cea mai mare sărbătoare creştină şi este precedat de un post de 40 de zile. Postul Paştelui este cunoscut şi sub numele de Patruzecimea sau postul de primăvară. Ultima săptămână, numită „Săptămâna Patimilor”, are menirea de a pregăti credincioşii pentru Înviere. Prin post, reculegere şi rugăciune, credincioşii parcurg cele şapte trepte ale ultimelor zile ale lui Hristos-Omul, fiecare zi semnificând un nou pas al lui Iisus pe drumul către răstignire şi Înviere. Politicienii hunedoreni nu se prea abţin de la carne, dar tânjesc după vremurile când aveau îndeajuns de multă linişte şi puteau ţine măcar postul sufletesc. Liderul liberalilor hunedoreni, Mircia Muntean, declară că obişnuieşte să ţină postul încă de când era mic copil. Întrebat ce mâncare preferă de post, liberalul primar al Devei a încurcat varza cu capra şi a mărturisit că nu îi place carnea de porc, preferând-o pe cea de miel şi de vită. În schimb, pe viceprimarul Florin Oancea l-a apucat pocăinţa şi, pentru a doua oară în viaţa sa, a decis să ţină tot postul Paştelui şi este hotărât ca de acum încolo să respecte toate cele patru perioade de post din an. Este cu atât mai greu cu cât este singurul din familie care posteşte: „Mănânc pateu vegetal, soia, cartofi şi tot felul de dulceţuri, a fost un pic mai greu la început, dar te obişnuieşti şi este şi bine pentru sănătate”. Oancea povesteşte că educaţia religioasă a primit-o de la bunicii săi care trăiau într-o zonă muntoasă din judeţul Alba şi care respectau cu sfinţenie posturile. Post negru a ţinut o singură zi, într-o marţi, pentru că: „este foarte greu la stresul şi viaţa agitată pe care o duc”. Viceprimarul democrat, Ioan Inişconi, a renunţat în ultima perioadă la ţinutul postului, dar nu şi la sinceritate: „am ţinut multă vreme şi postul Paştelului şi pe cel al Crăciunului. Acum m-am lăsat în grija soţiei care posteşte cu sfinţenie şi îşi găteşte fasole, varză... pentru mine face mâncare separat. Cum stau cu postul sufletesc? Aaa, mă tem că la fel ca şi cu celălalt”. Cu „post”, dar nu ţin post Primarul Hunedoarei, democratul Nicolae Schiau nu posteşte acum: „Am ţinut anul trecut tot postul când am băgat Paştile în biserica nouă, Catedrala Eroilor din Hunedoara”. Schiau mai ţine post în ziua de vineri şi preferă mâncărurile de cartofi şi fasole. La prefectură, subprefectul Dezsi Attila nu a ţinut niciodată post pentru că este de rit reformat. Şeful de cabinet al prefectului, Florin Toma, nu a ţinut nici el vreodată post: „Eu postesc mai ciudat în sensul că, din 1996, de când sunt în sindicat şi apoi la Prefectură, mănânc o singură dată pe zi: seara târziu când ajung acasă. La viaţa zbuciumată pe care o am, postul m-ar fi pus jos”. În familia Toma ţin postul doar fiica mai mică şi soţia sa, nevoită să gătească separat „de dulce”. La Consiliul Judeţean, vicepreşedintele conservator Petru Mărginean a renunţat şi el la post în această primăvară, pentru prima dată: „De obicei posteam şi înainte de Paşti şi de Crăciun. Te simţi mai bine şi este chiar sănătos. Acum, mă gândesc doar că e mai păcat ce scoţi pe gură, decât ce bagi în gură. Postesc sufleteşte deşi tot mai puţini se gândesc în această perioadă la curăţenia interioară”. Medicii recomandă postul Postul este o modalitate de prelungire a vieţii, de întărire a sistemului imunitar, de confort fizic, sufletesc şi spiritual, de evitare a bolilor civilizaţiei, de întârziere a îmbătrânirii şi chiar de pierdere a kilogramelor în plus. În principiu, postul se poate ţine în orice anotimp. Pentru că în timpul postului temperatura corpului scade uşor, medicii recomandă evitarea lunilor reci. Din punct de vedere medical, timpul ideal de postit se întinde din primăvară şi până toamna. Primăvara, oamenii sunt puternic marcaţi de marile transformări de mediu şi climă, care îi influenţează direct, iar postul pregăteşte organismul pentru întâmpinarea lor. Medicii care practică în clinici terapia prin post recomandă o perioadă de abţinere de la mâncare între 10 şi 20 de zile. Sub observaţie medicală, postul poate să dureze şi 40 de zile. În general, cu cât o boală se dovedeşte mai rezistentă, cu atât trebuie să se postească mai mult. Medicii spun că fiecare om ar trebui să îşi stabilească durata ideală a postului în funcţie de voinţă şi motivaţie, cu recomandarea ca persoanele care postesc un timp mai îndelungat să îşi ia un concediu de 7 zile. Postul este indicat atât pentru oamenii sănătoşi, ca un mijloc ideal de prevenire a bolii, dar şi celor bolnavi. Există o serie întreagă de boli care pot fi vindecate sau ameliorate prin post, de la boli ale sistemului cardiac, la tulburările de metabolism, boli ale sistemului digestiv sau ale sistemului nervos. În ţară, la fel ca în politică Potrivit unui studiu, aproximativ o treime din români consideră că cea mai importantă zi de sărbătoare din an este propria zi de naştere, urmată îndeaproape de Învierea Domnului, „Ziua de Paşti”, şi Naşterea Domnului, „Crăciunul”. Alte zile din an considerate importante de către români sunt zilele de naştere ale altor membri ai familiei, în special ale copiilor, şi zilele onomastice. Situaţia diferă de la o regiune istorică la alta. Astfel, în Banat, Crişana, Maramureş şi Muntenia cea mai importantă zi este Paştele, urmată îndeaproape de Crăciun. De cealaltă parte, în regiuni precum Moldova, Ardeal, Dobrogea, Oltenia şi în Bucureşti, cea mai importantă zi din an este ziua de naştere. Mai mult, studiul arată că, spre diferenţă de vârstnici, tinerii acordă Crăciunului o importanţă mai mare decât Paştelui. Referitor la Postul Mare, ancheta sociologilor arată că doar 12% dintre români intenţionează să ţină postul pe toata perioada sa, 35% nu vor ţine post deloc, 33% vor ţine doar în anumite zile, iar 20 % doar în Săptămâna Mare. Femeile sunt cele care respectă în cel mai mare număr întreg postul. De la an la an, numărul românilor care ţin postul scade cu câteva procente. Diferenţe semnificative există şi între mediul urban şi rural: numărul persoanelor din mediul urban care au declarat că nu intenţionează să ţină deloc postul se ridică la peste 40% faţă de procentul din mediul rural - 27%. Studiul arată şi că 72% dintre români vor să meargă la biserică în noaptea de Înviere. Comentarii?

Săptămâna 29 martie – 4 aprilie 2007, numărul 229