
|
ANCHETĂ
Haiducii în zone protejate
Laura Oană
Într-un moment delicat, în care UE schimbă politica punând accent pe combaterea poluării şi când oficiali americani prezintă documentare despre efectele catastrofale ale activităţilor industriale, un investitor ţine morţiş să realizeze trei microhidrocentrale pe teritoriul Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina. Investitorul, o firmă din Bucureşti cu acţionari răspândiţi în toată ţara, este în realitate Dorel Haiduc, poate cel mai controversat om de afaceri din judeţ, cu stagii grele în paginile de anchetă ale ziarelor. Administraţia societăţii se ascunde după politica UE care pune accent pe energiile regenerabile, uitând de fapt esenţialul: hidrocentralele ar trebui să protejeze natura şi nu să fie amplasate în puţinele locuri rămase neatinse de activităţile industriale. Săptămâna trecută, administraţia parcului a anunţat, pentru a doua oară în acest an, că nu avizează proiectul, chiar dacă firma a comandat şi al doilea studiu de impact.
Proiectul SC Creative Energy Solutions din Bucureşti propune realizarea unui lanţ de microhidrocentrale pe râul Strei. Trei dintre cele opt captări sunt propuse a fi construite în perimetrul de protecţie al Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina, precum şi în perimetrele desemnate ca situri Natura 2000. Firma a înaintat un studiu de impact asupra mediului administraţiei Parcului Grădişte, însă Consiliul Ştiinţific (CŞ) nu a avizat proiectul. După ce a aflat decizia CŞ, administraţia societăţii a aruncat vina pe studiul în care s-ar fi strecurat o greşeală şi anume că debitul Streiului ar scădea foarte mult. Firma a comandat imediat un al doilea studiu, dar în acelaşi timp a trecut peste administraţia PNGMC şi a cerut aprobarea Comisiei pentru Monumentele Naturii din cadrul Academiei Române. Mai mult, firma s-a adresat Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva şi a solicitat executarea descărcării arheologice pentru perimetrele pe care urmează a fi construite microhidrocentralele. Atât Academia, cât şi Muzeul au respins cererea firmei. Avizul negativ al Academiei Române este motivat prin regimul de arie protejată al locaţiei şi de punctul de vedere al CŞ al Parcului. Academicienii consideră că activitatea prezentată în proiect nu poate fi încadrată ca tradiţională şi nici nu este în beneficiul comunităţii locale. În plus, cantitatea de curent electric debitată de aceste hidrocentrale este nesemnificativă la nivelul judeţului sau la nivel naţional. Natura vs. Haiduc Joia trecută, Consiliul Ştiinţific a reluat discuţiile despre avizarea proiectului. Biologul Ionuţ Ghira, membru în CŞ, consideră cel de-al doilea studiu de impact prezentat de SC Creative Energy Solutions ca fiind unul subiectiv: „În loc să se analizeze situaţia de fapt şi impactul asupra mediului, studiul dă sugestii. Arată că debitul se va reduce, dar că acest lucru va fi benefic naturii! Este un lucru de-a dreptul hilar”. Biologul a găsit în studiu o referire şocantă la adâncimea râului: „Ei zic că va scade cu 15 până la 21 de cm şi vor rămâne 9 cm de apă. Un debit care nu poate întreţine flora şi fauna dintr-o zonă protejată”. Mihaela Ionescu, şeful administraţiei parcului, cataloghează încercările firmei de a trece peste administraţia PNGCM şi CŞ drept presiuni: „În mod normal, noi trimitem documentaţia la Academie, iar Muzeul din Deva nu poate aproba descărcarea arheologică dacă noi nu dăm avizul.” Marcel Morar, directorul Muzeului, spune că arheologii au încheiat contract cu firma, dar nici vorbă să se apuce de lucru până când nu vor primi „verde” din partea Parcului: „Mai ales că este vorba despre o zonă aflată în apropierea cetăţilor dacice şi aici se pot afla situri importante.” Onorabilul domn Vaida Firma SC Creative Energy Solutions are, potrivit lui Dorel Haiduc, tot oameni unul şi unul, specialişti de marcă în domeniu. Unul dintre specialişti este chiar preşedintele Consiliului de Administraţie al firmei, Victor Vaida (preşedinte PSD Hunedoara, director tehnic la Electrocentrale Mintia, fost prefect de Hunedoara). Acesta reia pledoaria pentru producerea de energie verde, adăugând interesului investitorului pentru proiect o altă dimensiune: se pot obţine fonduri europene nerambursabile. Ba chiar şi nişte sume deloc neglijabile de la stat: „Pe lângă faptul că revinzi energia electrică unui furnizor, mai primeşti un bonus între 22 şi 42 de euro pe MWh, tocmai pentru a produce cât mai multă energie din resurse regenerabile. Energia produsă ajunge în sistemul energetic naţional, iar bonificaţia se obţine de la Guvern, prin instituţiile abilitate”, menţionează Vaida. Investiţia firmei Creative Energy Solution înseamnă pentru sistemul energetic naţional 70 GWh/an. Un calcul simplu arată că, pe lângă preţul încasat pe energia produsă de cele opt hidrocentrale, societatea s-ar alege anual cu cel puţin 1,5 milioane de euro, drept bonus din partea statului. Întrebat de ziarişti de ce şi-a asociat numele cu un personaj controversat precum Doru Haiduc, Vaida a dat un răspuns halucinant: „Nu mă interesează cine e acţionar şi cine e în spate, eu sunt promotor al energiei regenerabile. Sunt profesor pe asemenea probleme şi ajut orice persoană care promovează asemenea energii. Încurajez acest lucru şi sprijin pe oricine”, a declarat Vaida, uitând că la şedinţele de partid şi la conferinţele de presă îşi şlefuieşte imaginea pentru a părea o persoană onorabilă care nu se vinde primului venit. Bărăjelele lui Haiduc Tot în sprijinul investiţiei a sărit şi consilierul judeţean al PRM, Costel Avram, care crede că administraţia PNGCM apără anumite interese din moment ce nu este de acord cu investiţia: „Sunt oameni care au intervenit şi acum investitorul, poate să fie şi Haiduc, pierde o investiţie de 40 de milioane de euro”. Interesul lui Costel Avram pentru realizarea investiţiei este ciudat pentru că peremistul este recunoscut ca un politician care nu suportă membrii PD şi nici firmele care se învârt în jurul democraţilor. Ori Dorel Haiduc este cunoscut mai ales pentru relaţia sa cu preşedintele Traian Băsescu, relaţie care a început cu mulţi ani în urmă, pe vremea când Băsescu conducea Ministerul Transporturilor. Deşi conduce firma prin acţionari, Dorel Haiduc a ieşit de câteva ori la vedere: la dezbaterile publice pe tema proiectului, aşa că, până şi conducerea Agenţiei de Protecţie a Mediului a putut afla din gura omului de afaceri: „Eu sunt iniţiatorul proiectului, eu l-am gândit şi apoi s-au ocupat specialiştii. (...) vrem să facem nişte bărăjele înalte de patru metri, dar nu pe lac de acumulare. Primul amplasament are o dimensiune de 17 metri lăţime pe 30/35 lungime. Sunt 300 de metri cubi de beton pe baraj. Cum să iau râul? Apa nu stă şi aşteaptă! E un circuit continuu. În normele europene se specifică 25%, noi lăsăm 30% din debit.” Haiduc este decis să meargă înainte şi să nu renunţe la proiect. Nici nu vrea să audă de modificarea lui: „Unii au probleme că s-ar putea să dispară nişte şopârle. Dacă nu primim avizul, ne vom judeca!” investitorul a mărturisit chiar că îşi doreşte ca lucrurile să se urgenteze: „Am vrea ca în 2008, să inaugurăm prima parte a hidrocentralei şi să începem lucrările în această primăvară”. |
